Chardonnay – un vin inconfundabil

Foarte multi specialisti considera ca istoria vitei-de-vie Chardonnay incepe prin incrucisarea soiului Pinot Noir (care provine direct dintr-o vita de vie salbatica) si Gouais Blanc (care, in timpul romanilor, a fost adus din Peninsula Balcanica si cultivat pe suprafete intinse, in zona de rasarit a teritoriului francez de astazi). In timp, s-au obtinut nenumarati hibrizi (accidental sau voit), Chardonney fiind, in prezent, o vita nobila, care, la nivel mondial, ocupa cea mai mare suprafata de cultivare, pentru vinul alb. Denumirea acestor struguri vine de la satul cu acelasi nume, din regiunea atat de cunoscuta pentru vinurile sale, Burgundia, din Franta. Sursele istorice atesta faptul ca cei care s-au ocupat intens de cultivarea podgoriilor, producerea si distributia vinului Chardonnay au fost calugarii cistercieni (“Ordo Cisterciensis” – ordin calugaresc catolic). Primele referinte, in documentele cistercienilor, cu privire la acest soi de vita-de-vie, dateaza din anul 1330.

De-a lungul istoriei, strugurii Chardonnay si-au pastrat calitatile remarcabile, provenind dintr-o vita-de-vie extrem de viguroasa, care produce ciorchini de dimensiuni medii, compacti. Odata copti, strugurii capata culoarea galben-auriu, sunt fragili si au o coaja moale, de aceea, in perioada de recoltare, boabele trebuie tratate cu maxima atentie si delicatete. Sunt sensibili la mediul inconjurator si la conditiile de crestere, motiv pentru care vinul rezultat va avea un gust si o aroma distincte, de o foarte mare complexitate, in functie de zona geografica si de procesul tehnologic. Strugurii Chardonnay care se dezvolta si prospera in zonele cu climat bland dau un vin cu o aroma dulceaga, in timp ce strugurii crescuti in climat mai rece vor produce un vin cu o aroma fructata, desavarsita.

In 1832, Chardonnay ajunge in Australia, in colectia lui James Busby, creatorul industriei de vinificatie de pe acest continent. Treptat, popularitatea podgoriilor de Chardonnay incepe sa creasca si in alte tari europene – Italia, Spania, estul continentului – precum si in Africa si in America de Sud. Unul dintre cele mai cunoscute soiuri Chardonnay a fost produs de catre Murray Tyrrell, secretar al guvernatorului Australiei, pentru o perioada record, de 26 de ani, incepand cu 1947. Pana in anii 1980, aceasta varietate de vin a devenit celebra, iar exporturile din Australia erau deosebit de apreciate. Avand in vedere clima calda, australiana, producatorii de vinuri Chardonney adaugau, pentru savoare, in timpul fermentarii, scoarta de stejar. Pana la sfarsitul anilor 1990, acest soi de vita-de-vie era cel mai cultivat, in Australia, si pe locul trei in lume, dupa Syrah (Shiraz) si Cabernet Sauvignon.

Chardonnay are un potential calitativ foarte ridicat, permitand obtinerea de vinuri seci, spumante, dulci (acestea din urma din recolta tarzie). Diferentele de aroma vin si din folosirea sau nu a fermenatrii malo-lactice si a scoartei de stejar. Prin fermentarea malo-lactica – MLF (malo-lactic fermentation) –  acidul malic (prezent, in mod natural, in mere, pere, struguri), mai tare, este convertit in acid lactic, care creeaza o aroma densa si o consistenta uleioasa, caracteristice unor tipuri de Chardonnay. Vinurile pentru care nu se foloste aceasta fermentatie vor avea o aroma accentuata de mere verzi. Stejarul poate fi introdus in timpul sau dupa fermentare, prin pastrarea vinului in butoaie vechi, din lemn de stejar. In functie de durata de carbonizare a stejarului, se poate introduce artificial aroma pe care multi consumatori o confunda cu cea a strugurelui. Aromele pot include si caramel, frisca, scortisoara, cocos, vanilie, cuisoare etc. Un impact semnificativ in procesul de producere a vinului il are temperatura din perioada fermentarii si, ulterior, gustul depinde, in mare masura, de varsta vinului respectiv.

Vinul Chardonnay obtinut din podgorii amplasate in zonele cu clima mai rece au o aroma fructata, savuroasa, o combinatie de mar verde, ananas, para, piersica, pepene galben si o nuanta subtila de lamaie. Indiferent de zona de crestere a vitei-de-vie si de modalitatile de preparare, acest vin este unul cu o balanta zahar – acid foarte echilibrata. Chardonnay se potriveste perfect preparatelor din peste (somon, mai ales), carne de pasare, fructe de mare,  branzeturilor etc.