Cheile Turzii sunt un adevărat monument al frumuseţii, fiind situate la câţiva km de comuna Tureni, judeţul Cluj. Din punct de vedere geografic, Cheile Turzii fac parte din relieful exocarstic al Munţilor Trascăului. Practic, în Munţii Trascăului sunt 22 astfel de formaţiuni de relief, rezultate în urma interacţiunii dintre agentul modelator, respectiv râu, şi suprafaţa modelată, respectiv stratul de calcare jurasice.Cheile nu impresionează prin lungime, având aproximativ 1300 m, ci prin amplitudinea pereţilor stâncoşi, fiind cheile cu cei mai înalţi pereţi verticali din cadrul Munţilor Apuseni. Dizolvarea treptată a calcarului jurasic de către apele Hajdatelor, concomitent cu adâncirea cursului văii în substrat a determinat dezvoltarea unor formaţiuni carstice specifice: peşteri, doline, lapiezuri, care, ulterior, sub acţiunea factorilor exogeni au fost modelate şi nivelate, determinând formarea unor platoşe stâncoase cu dispunere paralelă.

Peşterile, parte integrantă a reliefului exocarstic, sunt prezente în Cheile Turzii. Actualmente, sunt cunoscute peste 60 de peşteri, firide sau arcade. Majoritatea peşterilor nu au o dezvoltare impresionantă, doar 8 peşteri având o lungime medie de 80 m, doar Peştera Cetățeaua Mare atingând 120 m.

Cheile au forma unei pâlnii, mai puţin conturate în partea de intrare şi ieşire din chei, însă foarte evidentă în partea mediană a cheilor, fapt accentuat şi de pereţii stâncoşi aproape verticali.

Din punct de vedere istoric şi arheologic, au fost descoperite dovezi arheologice şi ştiinţifice care atestă că arealul era populat încă din perioada romană. În apropierea cheilor, în perioada dominaţiei romane, funcţiona o carieră de calcar pentru a deservi oraşul şi castrul roman Potaissa (actualmente Turda). Pe baza urmelor arheologice, s-au putut stabili şi cerceta metodele de exploatare utilizate de către romani, a tehnicilor pentru desprinderea blocurilor mari de calcar, înaintarea în masiv şi transportul acestora. De asemenea, în jurul carierei, au fost descoperite o serie de obiecte, precum țigla, opaiţe, fragmente ceramice, fapt care susţine ipoteza existenţei unei aşezări în vecinătatea carierei de calcar.

În peşterile săpate în calcarul jurasic, Peştera Calastur, Liliecilor, Peştera Cuptorului, au fost descoperite unelte din perioda epocii de piatră şi a bronzului. De asemenea, în perioada invaziilor tătare peşterile au jucat un rol important, fiind folosite de populaţie ca adăpost şi apărare.

Peştera Cetățeaua Mare a rămas în istorie datorită faptului că aici s-a refugiat şi s-a ascuns haiducul Nichita Bălica din Petreştii de Jos.

Datorită aspectului sălbatic, dar mai ales a importanţei din punct de vedere morfologic, geologic, dar şi botanic, în anul 1938, Cheile Turzii a fost declarată rezervaţie naturală. Actualmente, a fost inclusă în patrimoniul UNESCO.

În Cheile Turzii, sunt peste 1000 de specii vegetale inventariate şi catalogate, multe dintre ele fiind protejate de lege: Cârcelul, Ceapa Ciorii din chei, Tisa, Usturoiul sălbatic, Scoruşul, Piciorul Cocoşului, Garofiţa Albă, Violaceul, Vulturica. Există şi relicve alpine: Aster alpinus, Itergripetalus, Viola Liliachie, Spinul, Arenastrum Decor, Sorbus Cretica, Tisa etc.

Fauna este la fel de diversă şi bogată precum flora. Aici, se regăsesc peste 67 de specii de păsări, precum şi jderul de piatră, colonii de lilieci (în peşteri), mistreţul, iepurele, nevăstuica, vulturul de stâncă, acvila de munte, vulpea, pisica sălbatică, căprioare, cerbi şi dihor.

Pentru a facilita accesul turiştilor în zonă, au fost amenajate 4 poduri peste cursul Hajdatelor, astfel iubitorii naturii putându-se delecta cu frumuseţea peisajului. Impactul antropic al amenajării turistice asupra mediului este minimă.

De asemenea, se poate practica alpinismul, parapanta etc, însă doar pentru cunoscători.

În Cheile Turzii, sunt amenajate o mulţime de trasee pentru alpinism, începând cu trasee pentru iniţiere, până la trasee deosebit de dificile, precum cel din Peştera Ungurească, considerat unul dintre cele mai dificile trasee din ţară. Anual, aici, se ţin o serie de concursuri: începând cu aprilie, Memorialul Andrei Moldovan (cel care a bătut primul piton în stâncă), în mai Cupa ATA, Memorial Mimi Szalma (septembrie), şi Memorial Hans Gora (în noiembrie).

Indiferent ce activitate recreativă decidem să practicăm în zonă, este esenţial să respectăm natura.

În cazul în care decidem să ne plimbăm, este bine de reţinut faptul că:

Este interzis să părăsim cărarea amenajată sau să distrugem flora sau fauna
Pescuitul este interzis.
Este interzis să facem foc altundeva decât în locurile special amenajate şi semnalizate. Acestea se găsesc doar în afara rezervaţiei, adică în zona de campare.
În cazul în care dorim să ne căţărăm, este bine de ştiut că pe unele trasee pitoanele sunt deteriorate sau slăbite, asftel încât trebuie să fim foarte atenţi.
Este interzisă căţărarea înafara traseelor marcate şi fără echipament special.
Bucuraţi-vă de frumuseţea sălbatică oferită de Cheile Turzii, însă acordându-le respectul cuvenit şi protejându-le!

cheile-turzii.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ