Chira este o pasare migratoare care populeaza regiunile polare, in Arctica, Antarctica, frecvent este intalnita pe coasta Americii de Nord. Apare si in Europa de Nord, Alaska, Canada, Siberia, Groenlanda si este cunoscuta drept randunica de mare arctica. Este una dintre pasarile care efectueaza migratii sezoniere extraordinar de lungi. Acestea sunt realizate de doua ori pe an si pe distante de cel putin 16 000 km. In lunile de toamna zboara din regiunile nordice spre Antarctica si petrece acolo vara australa.
Are penajul foarte frumos realizat, pe cap prezinta o pata neagra caracteristica, ca o coroana. Aceasta contrasteaza foarte frumos cu nuanta de culoare gri-cenusie a aripilor, dar si cu albul-pur al obrajilor, sau cenusiul gulerului din jurul gatului.
Aripile sunt mari, au penele din spate frumos tivite pe margini cu putin negru. In rest penajul este o combinatie de gri-cenusiu mai deschis pe partea ventrala si mai inchis pe cea dorsala. Exemplarele adulte au lungimea corpului de 33-35 cm, anvergura aripilor de 76-85 cm si greutatea de 95-125 g. Atat femela cat si masculul au penajul foarte elegant si asemanator. Nu exista un dimorfism sexual intre cele doua pasari.
Aspectul exterior este completat de coloritul rosu-aprins al ciocului mare si ascutit. Picioarele sunt putin mai scurte, subtiri, de culoare roz, labele palmate (degetele sunt unite prin membrane late), iar la varfuri prezinta gheare negre, ascutite si puternic curbate. Coada este lunga de 7-11 cm si adanc bifurcata. Pe partile laterale ale capului apar ochii mari, rotunzi, ce au irisul de culoare neagra.
Aceste pasari sunt frecvent intalnite in zonele de coasta, mai ales in cele nisipoase si stancoase, isi petrec timpul in colonii mari, de cele mai multe ori isi fac cuibul pe stancile greu accesibile. Hrana lor principala este formata din peste (cod, hering, capelin), pe care il prind aproape de suprafata apei, zboara deasupra acesteia, plonjeaza si se scufunda brusc in apa.
De asemenea mananca insecte acvatice, viermi marini, amfipode si diverse crustacee (crabi, krill, creveti). In perioada clocitului isi fac cuibul pe stancile din zonele inalte din regiunile de coasta. De multe ori aceste pasari colonizeaza si cu alte specii de pasari de apa. In perioada de imperechere ciocul devine de culoare mai inchisa, uneori este chiar negru, iar picioarele sunt maro spre negru.
In ultima luna de primavara femela depune in cuib 2-3 oua a caror culoare poate varia destul de mult. Acestea sunt clocite atat de femela cat si de mascul (schimbandu-se intre ei) o perioada de 24 de zile. Dupa eclozarea oualor apar puii care au corpul acoperit de puf alb pe burta si in rest cenusiu-maroniu. Acestia sunt hraniti de parinti cu hrana regurgitata si ocrotiti de pradatori timp de 3-4 saptamani, apoi ei parasesc cuibul si devin independenti.
Exemplarele tinere ajung sa aiba penajul asemanator adultilor la varsta de 3 ani. Sunetele lor sunt stridente si variate. Prin ele se avertizeaza de prezenta omului sau de pradatori naturali (cum sunt de exemplu mamiferele salbatice) sau comunica in cadrul coloniei, isi manifesta agresivitatea intre ele in perioada de imperechere, cand isi delimiteaza un mic teritoriul si il apara de rivali.
Ouale si puii lor sunt deseori o sursa de hrana pentru pasarile de prada, ratoni, sobolani, pisici, mustelide, vulpi si pescarusi. In caz de pericol, chira devine foarte agresiva si este in stare sa loveasca animalul de prada in cap pana ce acesta sangereaza. In caz de nevoie ataca si omul.
Chira are denumirea stiintifica de Sterna paradisaea, face parte din ordinul Charadriiformes, familia Sternidae si nu este o specie pe cale de disparitie. Speranta de viata la randunica de mare arctica este de aproximativ 29 de ani.
Video – Chira (Sterna paradisaea):
https://www.youtube.com/watch?v=4l9DbGoK2I8
