Cometa C/2022 E3 (ZTF), vizibilă pe cerul nopţii, in ianuarie 2023, după 50 000 de ani, se anunţă a fi cel mai spectaculos fenomen astronomic al începutului de an. Dacă ne gândim că suntem martori ai unui spectacol astral care nu s-a mai repetat de pe vremea când Homo Sapiens încă nu apăruse, iar Pământul era cutreierat, la vremea aceea, la începutul erei glaciare, de Omul de Neanderthal, putem înţelege, încă o dată, că suntem doar o parte infimă dintr-un Univers fascinant, despre care omul înţelege, totuşi, atât de puţin. Ceea ce arată însă categoric fenomenele astrale este că nu există hazard, ci doar o ordine subtilă a Universului pe care nu ştim, nu avem suficiente date să o desluşim in toată complexitatea ei.

Cometa C/2022 E3 (ZTF) revine după 50 000 de ani

Cometa pe cerul noptii
Cometa pe cerul noptii

Cometa C/2022 E3 (ZTF) este o descoperire recentă a astronomilor. A fost identificată anul trecut, la data de 2 martie 2022, de către astronomii Bryce Bolin și Frank Masci, în cadrul “Zwicky Transient Facility” – o cercetare astronomică a cerului cu câmp larg, folosind o nouă cameră, extrem de performantă, atașată la Telescopul Samuel Oschin, de la Observatorul Palomar din California, Statele Unite, program numit aşa după numele astronomului şi fizicianului elveţiano-american Fritz Zwicky, cel care a introdus şi conceptul de “materie întunecată” şi care a adus nenumărate contribuţii în domeniul astronomiei.

Tehnicile de observaţie ale “Zwicky Transient Facility” vizează detectarea obiectelor cosmice tranzitorii, care își schimbă rapid luminozitatea, de exemplu supernove, explozii de raze gamma, coliziunea dintre două stele neutronice și obiecte cosmice în mișcare, precum cometele și asteroizii.

Cometele (în latină – “stella cometa”, în greacă – “komē” – “steaua cu păr”) sunt corpuri cerești mici, cu aparență de nebuloasă (corp ceresc difuz, alcătuit din gaze sau din pulberi, aflat în spațiile dintre stelele galaxiei noastre), care se rotesc în jurul unui Soare (de obicei, este vorba de Soarele Sistemului nostru Solar).

Când o cometă ajunge în apropierea Soarelui, coama ei (un nor imens de gaz) care înconjoară nucleul și coada lungă (formată din gaz şi praf) devin strălucitoare, oferind, pentru o scurtă perioadă, o imagine spectaculoasă, aşa cum s-a întâmplat, în 2020, când cometa Neowise s-a aflat la 103 milioane de kilometri de Terra.

Cometa C/2022 E3 (ZTF), la periheliu, in data de 12 ianuarie 2023

Cometa C/2022 E3 (ZTF) va atinge periheliul (punct în care o planetă sau o cometă, aflate în mișcare în jurul Soarelui, se găsesc cel mai aproape de acesta) la data de 12 ianuarie. La acest moment, Cometa C/2022 E3 (ZTF) se va afla la 166 de milioane de kilometri de Soare, iar la 1 februarie 2023, se va găsi la perigeu, adică la cea mai mică distanţă faţă de Pământ, însemnând la mai puţin de 42 de milioane de kilometri.

Când va putea fi văzută cu ochiul liber Cometa C/2022 E3 (ZTF)?

Cometa C/2022 E3 (ZTF), orbita, Sursa forthimage.co.uk
Cometa C/2022 E3 (ZTF), orbita, Sursa forthimage.co.uk

Când este vorba de luminozitatea unei comete, acest fapt poate fi extrem de imprevizibil, spun astronomii, deoarece depinde de impactul luminii solare asupra particulelor de praf din coama şi coada cometei, de cantitatea şi densitatea prafului, de rata de sublimare a gheţii din nucleul cometei, pe măsură ce aceasta este încălzită de razele solare, aspecte greu de anticipat.

Când a fost descoperită, în urmă cu mai puţin de un an, Cometa C/2022 E3 (ZTF) se găsea în Constelaţia Aquila (“Vulturul”), la o distanţă de cinci ori mai mare decât distanţa dintre Soare şi Pământ. Până la sfârşitul anului 2022, Cometa C/2022 E3 (ZTF) ajunsese la graniţa dintre Constelaţia Şarpelui şi Constelaţia Corona Borealis, putând fi observată doar cu ajutorul telescoapelor, care au arătat că are un cap condensat, o coadă de praf scurtă, dar vizibil curbată, și o coadă de gaz foarte fină, dreaptă.

Acum, în ianuarie 2023, Cometa C/2022 E3 (ZTF) şi-a accelerat deplasarea, urmând să ajungă, până la mijlocul lunii, în Constelaţia Bootes (“Păstorul”), apoi în Constelaţia Dragonului şi în Ursa Minor (Carul Mic), mişcarea sa, în această perioadă, putând fi observată cu ajutorul unui binoclu, după care va putea fi zărită şi cu ochiul liber, ca o pată albicioasă (ca și cum cineva și-ar fi înmuiat degetul în praf de cretă și l-ar fi tamponat pe o tablă) dacă cerul este senin.

În timpul celei mai mari apropieri de Pământ, Cometa C/2022 E3 (ZTF) va apărea lângă Polul nord ceresc (punct al cerului unde axa de rotație a Pământului, extinsă la infinit, intersectează sfera cerească), uşor de identificat pe bolta cerească, luând ca reper Steaua Nordului (Polaris), întotdeauna prezentă deasupra punctului nordic al orizontului. Atunci, Cometa C/2022 E3 (ZTF) se va afla în Constelația Girafa (Camelopardalis).

Cât de strălucitoare va fi cometa C/2022 E3 (ZTF)?

Cometa
Cometa

Pentru că luminozitatea depinde de o mulţime de factori, este greu de prezis cât de strălucitoare va fi cometa C/2022 E3 (ZTF), în acest timp în care va fi vizibilă de pe Terra. Probabil, spun cei mai mulţi specialişti, nu va fi la fel de spectaculoasă precum Cometa Neowise, din 2020, cea cu două cozi, una aurie şi alta albăstrie, cu dungi roşiatice, şi care va mai ajunge în aceeaşi poziţie faţă de Soare abia peste 6000 de ani.

Chiar dacă această cometă nu va fi la fel de strălucitoare precum Cometa Neowise (dar avand si ea, cum susţin astronomii, o coamă albastru-verzuie și o coadă aurie), faptul că noi putem vedea, în ianuarie 2023, un obiect ceresc care se întoarce după 50 000 de ani este un fapt excepţional.

Astronomii recomandă, pentru o bună vizibilitate, să alegem un loc întunecat, fără lumini artificiale, când cerul este senin şi să lăsăm ochiul circa o jumătate de oră să se obişnuiască cu decorul astral. Cometa ar trebui să apară pe cerul dimineții devreme, în emisfera nordică, îndreptându-se spre nord-vest și trecând între Carul Mic şi Carul Mare, spre sfârșitul lunii.

Citește și:  Big Crunch si Big Chill sau sfarsitul Universului

Pentru o localizare exactă a cometei se pot folosi şi aplicaţii şi site-uri web specializate, care oferă diagrame simplificate ale cerului şi indică, pentru fiecare moment, unde se află Cometa C/2022 E3 (ZTF), în raport cu cele mai strălucitoare stele și constelații, pe care le putem lua ca puncte de reper când privim bolta cerească nocturnă.

Care este “soarta” cometelor?

Cometa
Cometa

După felul în care se rotesc în jurul Soarelui, cometele pot fi:

  • comete scurt periodice, cu orbite eliptice (precum ale planetelor), cu perioade orbitale mai mici de 200 de ani; aceste comete provin din Centura Kuiper (un inel plat de corpuri înghețate, de mici dimensiuni, resturi de la formarea planetelor şi care se învârtesc în jurul Soarelui, dincolo de orbita planetei Neptun);
  • comete lung periodice – cu orbite excentrice, care le poartă mult dincolo de orbita planetei Pluto şi ale căror perioade orbitale sunt cuprinse între 200 de ani și mii sau chiar milioane de ani;
  • comete neperiodice, provenite din Norul lui Oort, un nor sferic imens, care înconjoară sistemul planetar şi se extinde până la circa trei ani lumină distanţă de Soare (în jur de 30 de trilioane de kilometri); cometele din Norul lui Oort sunt slab legate de Soare, iar stelele care trec pe lângă ele şi alte forţe le pot schimba orbita cu uşurinţă, trimiţându-le în interiorul sistemului solar sau în spaţiul interstelar.

În general, cometele, după 100 – 200 de treceri la periheliu (cea mai apropiată distanţă de Soare), pierd treptat gazele care le formează coama şi coada, în final rămânând numai nucleul de rocă. Acest nucleu se poate fragmenta, formând meteoroizi (resturi de materie de mărime mică) sau, dacă dezintegrarea se produce brusc, cometa, devenită asteroid, se prăbuşeşte pe o planetă sau pe Soare. Este posibil ca o cometă să fie aruncată şi în afara Sistemului Solar, datorită interacțiunii cu un alt corp ceresc, de pildă cu o planetă uriaşă, precum Jupiter.

Cele mai cunoscute şi spectaculoase comete

Cometa Neowise
Cometa Neowise

Dintre cometele periodice, cea mai cunoscută este Cometa Halley, a cărei existenţă a fost consemnată pentru prima dată, în istorie, în anul 240 i.Hr., de către astronomii antici chinezi. Denumirea “Halley” a primit-o în 1758, după numele astronomului englez Edmond Halley, care a calculat cu mare exactitate orbita şi următoarea apariţie a cometei. Nucleul cometei Halley (de aproximativ 15 kilometri lungime şi 8 kilometri lăţime) s-a format odată cu formarea Sistemul Solar, acum circa 4,6 miliarde de ani. Cometa Halley are o ritmicitate de aproximativ 76 de ani, următoarea apariţie la periheliu (distanţa minimă faţă de Soare) fiind calculată pentru 28 iulie 2061.

Cometa Encke, la periheliu la data de 22 octombrie 2023

Cometa Encke, a doua descoperită după Cometa Halley, a fost identificată în 1786, de către astronomul francez Pierre Méchain, iar periodicitatea ei (cea mai scurtă, de 3,3 ani) a fost calculată de astronomul german Johann Franz Encke. Anul acesta, la data de 22 octombrie, va fi următoarea trecere a cometei Encke la periheliu.

Cometa Swift-Tuttle şi Perseidele

Cometa Swift-Tuttle este o cometă periodică, descoperită în 1862, este cea din care s-a născut una dintre cele mai frumoase ploi de meteori – Perseidele – care pot fi văzute cu ochiul liber, în fiecare an, intre jumătatea lunii iulie şi jumătatea lui august. Ultimul periheliu al Cometei Swift-Tuttle a fost în 11 decembrie 1992, iar următorul a fost calculat pentru 12 iulie 2126. Potrivit unui studiu din 2005, referitor la orbita acestei comete, probabil că aceasta va sfârși prin a intra în coliziune cu Pământul sau cu Luna, dar nu mai devreme de o mie de ani.

Cometa Hale-Bopp şi extratereştrii

Cometa Hale-Bopp, descoperită în 1997, a fost cea mai observată cometă din secolul al XX-lea și una dintre cele mai strălucitoare din ultimele decenii, supranumită “Marea cometă din 1997”. A putut fi vazută, în anul identificării ei, cu ochiul liber, pentru o perioadă record de 18 luni, oferind un spectacol uimitor, fapt ce a generat şi o serie de “poveşti”, existând voci, la vreme aceea, care susţineau că va fi urmată de o navă extraterestră etc. Periheliul următor a fost calculat pentru anul 4380.

Cometa Neowise

Cometa Neowise a fost descoperită în 2020 şi este cunoscută ca fiind cea mai strălucitoare cometă din emisfera nordică, după cometa Hale–Bopp. Denumirea vine de la Telescopul spaţial Wise (Wide-field Infrared Survey Explorer), lansat în 2009. Perioada orbitală a cometei a fost calculată, aproximativ, între 4400 de ani şi 6700 de ani, dar nu a putut fi precizat încă următorul periheliu.

Pentru că dezvoltarea tehnologiei a dus, începând cu anii 1990, la descoperirea multor comete, Uniunea Astronomică Internaţională a decis ca denumirea cometelor să se facă, după un nou sistem, care să cuprindă anul descoperirii lor, o literă ce indică luna în care au fost descoperite și o cifră care se dă în cazul în care s-au descoperit mai multe comete în acea lună.

Se cunosc, în prezent, graţie telescoapelor performante, peste 6000 de comete, dar Cometa C/2022 E3 (ZTF) este cea pe care o putem admira în această lună ianuarie a anului 2023, o cometă venită în “timpul” si pe cerul nostru după 50 000 de ani şi care ne oferă şansa de a completa cu încă o imagine, unică pentru noi, cei de astăzi, spectacolul cosmic nocturn.

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.