Contactii este un cuvânt pe care îl auzim cu obstinație în această perioadă în care lumea se confruntă cu pandemia de coronavirus (COVID-19). Zilnic, în mass-media, suntem anunțați în legătură cu „testele făcute pe contacții lui X”, „posibili contacti ai lui Y”, „contactii care au fost izolați”, „identificarea tuturor contactilor” etc.
În contextul discuției despre formele corecte și incorecte, este vital să avem o înțelegere clară a motivelor pentru care anumite cuvinte câștigă teren, în timp ce altele rămân marginale sau sunt respinse de comunitatea lingvistică. Reflectând asupra termenului „contacți„, ne confruntăm cu dileme lingvistice și culturale relevante pentru acest moment istoric.
Pentru a aprofunda înțelegerea regulilor de formare a pluralului și alte curiozități lingvistice, vă recomandăm să consultați articolul nostru cum este corect: „deseară” sau „diseară”?. Aici veți găsi informații valoroase care vă vor ajuta să navigați prin complexitățile limbii române, furnizând claritate și context suplimentar într-o epocă marcată de schimbări rapide și neașteptate.
În limba română, substantivul neutru „contact” (din fr. „contact”, având ca etimon latinescul „contactus”) are, potrivit DEX, următoarele sensuri: „1. Atingere directă, nemijlocită între două corpuri, două forțe, două energii etc. Expr. În contact cu… = în nemijlocită apropiere de…, în legătură strânsă cu… (Concr.) Piesă care servește la stabilirea unui contact (1). Contact electric = legătură electrică între două piese sau elemente conductoare, realizată prin atingere. 2. Apropiere între oameni; relație, legătură, comunicare. Persoană de legătură. (Și în sintagma contact sexual) Raport sexual. Expr. A lua contact (cu cineva) = a) a stabili o legătură (cu cineva); b) (Mil.) a ajunge în imediata apropiere a inamicului și a începe ostilitățile”.
Când este vorba de pluralul substantivelor neutre din limba română (singura limbă romanică în care s-a păstrat, din latină, și genul neutru, pe lângă genurile masculin și feminin), nu există o singură regulă aplicabilă în toate cazurile. Substantivele neutre fac acordul, la singular, precum cele masculine, iar la plural, precum femininele și se împart în două clase flexionare: una cu pluralul în -e (scaun – scaune, braț – brațe etc.) și alta cu pluralul în -uri (timp – timpuri, scop – scopuri etc.).
În timp, s-au produs o serie de fluctuații în adoptarea unei forme sau alteia, uzul limbii fiind, de multe ori, factorul hotărâtor. De exemplu, neutrele care se termină la singular în -e, fac pluralul tot în -e (nume – nume, pronume – pronume etc.). Substantivele neutre cu terminațiile -o, -ou, -u au pluralul în -uri (radio – radiouri, apropo – apropouri, birou – birouri etc.).
Neutrele terminate în -u precedat de un grup de două consoane, a doua fiind „r”, au pluralul în -e (registru – registre, teatru – teatre etc., cu excepția substantivului lucru – lucruri) etc. În multe alte cazuri, dată fiind formarea neregulată a pluralului substantivelor neutre, este necesar să consultăm un dicționar și să reținem pluralul recomandat.
Forma de plural a substantivului neutru „contact”, indiferent de contextul în care este utilizat, așa cum o indică dicționarele, este „contacte”, nu „contacți”.
Și alte substantive neutre, cu terminația -ct, la singular, fac pluralul în mod similar: apeduct – apeducte, conflict – conflicte, contract – contracte, defect – defecte, extract – extracte, obiect – obiecte, proiect – proiecte etc.
Forma de plural „contacți”, atât de utilizată în această perioadă, de medici în primul rând, s-a impus, probabil, pentru că a fost „simțită” ca având un sens mai „specializat” pentru domeniul medical sau pentru că a fost asimilată, spontan, cu substantivele masculine terminate în -ct și care fac pluralul în -i (suspect – suspecți, prefect -prefecți etc.) și pentru a o diferenția, poate, de neutrele care, în general, denumesc obiecte inanimate.
Chiar dacă, la momentul actual, normele limbii române nu indică o formă specializată pentru domeniul medical a pluralului substantivului „contact” – „contacți” – probabil că frecvența acesteia, în contextul actual, o va impune, așa cum mai există și alte forme de plural neutru specializate, înregistrate în dicționare: virus – virusuri (agent patogen)/viruși (de calculator), element – elemente (componentă, fenomen)/elemenți (de calorifer).
