Disputa creationism vs evolutionism dureaza inca de cand Darwin a uimit lumea cu teoria sa evolutionista. Aceasta teorie a reprezentat o idee nu intr-atat noua, cat incitanta si socanta pentru unii – astazi inca exista contestatari ai intregii teorii evolutioniste. Nu Charles Darwin a fost primul care a avut idei evolutioniste: in secolul al XVIII-lea, Maillet, biolog, a sustinut ideea ca viata biologica se modifica, se adapteaza permanent mediului inconjurator. La fel, biologul Lamarck sustinea faptul ca viata in orice stadiu tinde spre perfectionism, spre modificare in sensul supravietuirii formelor superioare.

charles darwin

Inainte de a intra in disputa creationism vs evolutionism, sa prezentam pe scurt ideile lui Darwin: potrivit teoriei sale, toate speciile existente pe pamant au evoluat, fiind supuse unor transformari si adaptari treptate la mediu. Astfel, formele cele mai simple de organisme au evoluat pana la cele mai avansate. Asadar, stramosii tuturor organismelor vii si inclusiv ai omului sunt organismele monocelulare. Selectia naturala – idee centrala a teoriei – se refera la transmiterea doar a genelor puternice urmasilor in cadrul unei specii, dar si in afara speciilor, ajutand la lupta pentru supravietuire.

Odata cu lucrarea lui Charles Darwin, “Originea speciilor prin selectia naturala”, ideea de evolutie prin selectie naturala primeste o argumentare stiintifica, idee care a socat intreaga societate a timpului sau, in special pe creationisti – cei care, indiferent de religie, sustin originea divina a intregului univers si deci a omului. Se naste astfel controversa creationism vs evolutionism. Teoria evolutionismului darwinist a fost de multe ori simplificata in mod grosier de catre creationisti – doar pentru a argumenta ca nu poate fi reala: ideea ca omul si maimuta ar fi frati a provocat soc si repulsie.

evolutia

Astfel, evolutionismul a determinat imediat dupa aparitia lucrarii numeroase critici, printre care in disputa creationism vs evolutionism importante sunt cea ca Darwin foloseste pentru a explica procese naturale procedee specifice “selectiei artificiale” – conform prof. univ. N. Gavriluta. O alta critica tine de faptul ca se neaga evidenta ca selectia naturala produce variabilitatea vietii biologice de pe pamant.

Insa tema centrala in controversa creationism vs evolutionism o reprezenta ateismul teoriei. Critica principala si faptul ce a socat pe cei mai multi la evolutionismul darwinist a fost ca prin aceasta explicatie, Dumnezeu isi pierdea insasi rolul primordial de creator al universului, iar ateii aveau de acum incolo un argument perfect pentru a ii nega existenta. Interesant este ca Darwin insusi nu era ateu, caci a acceptat posibilitatea ca un anumit Creator sa fi insufletit primele forme de viata biologica. El insusi isi numeste lucrarea “Evanghelia Dracului” si chiar la sfarsitul vietii sale devine crestin. Insa ateii au dobandit o argumentare perfecta pentru a nega existenta oricarei divinitati.

Omul de Neanderthal, Foto: theuprightmonkey.wordpress.com

In continuarea disputei creationism vs evolutionism, sustinatorii evolutionismului vin astfel cu propriile argumente, printre care similaritatile imposibil de negat dintre organismul omului si cel al mamiferelor: deci omul se trage din animale. In plus, o alta idee ce sustine evolutionismul tine de similaritatea embrionilor de om si de oricare alt animal (inclusiv pestii) in primele etape ale dezvoltarii. O dovada ultima a evolutionismului ar fi noile variatii ale speciilor obtinute prin experimente genetice.

Bineinteles ca aceste argumente nu au convins, iar in problematica creationism vs evolutionism intervin si unii savanti care, desi atei, vin in sprijinul creationistilor: oameni de stiinta au dovedit cu usurinta ca aceste critici pot fi intoarse impotriva evolutionismului darwinist. Astfel, functiile diverselor organe similare la om si mamifere sunt diferite si deci similaritatea nu arata un stramos comun, embrionii sunt diferentiati in functie de specie – fiecare continand inscris datele fiintei ce se va naste, iar cercetarile genetice arata clar ca o specie nu poate proveni dintr-o alta. Astazi, este acceptat in general faptul ca teoria originara a evolutionismului nu poate fi considerata stiintifica si reala 100%, desi se mentine permanent o lupta constanta intre creationisti si evolutionisti.

Citește și:  Reymont, Premiul Nobel Pentru Literatura

In lupta creationism vs evolutionism, unii sustinatori ai teoriei evolutionismului au mers pana intr-acolo, incat au prezentat dovezi false in sprijinul teoriei, doar pentru a dovedi un punct de vedere – ajungand in final sa ii faca mai degraba o defavoare acestei teorii. Un fals celebru este Ramapithecus – considerat a fi mult cautata veriga lipsa dintre om si maimuta. Existenta acestei verigi a fost dovedita prin gasirea in Africa a unor fragmente de falca si dinti – care, in final, s-au recunoscut a fi ale unor cimpanzei!

Un alt fals il constituie “omul inceputului”, Omul de Piltdown, descoperit intr-o pestera – mai exact, un craniu care parea a fi al unui om si o falca care parea a fi de maimuta. De abia dupa dupa 41 de ani de la aceasta descoperire miraculoasa, in anul 1953, testarea oaselor a relevat ca craniul nu continea fluor, dintii erau umpluti in partea de jos, iar oasele fusesera tratate cu bicromat de potasiu pentru a parea vechi! Omul inceputurilor deci era format dintr-un craniu de om ca oricare altul lipit de o falca a unei maimute de 50 de ani moarta!

Pictura ilustrand Crearea lui Adam, Foto: solzemli.wordpress.com

Insa poate ca cel mai celebru fals folosit in disputa creationism vs evolutionism a fost Omul de Neanderthal – in valea Neanderthalului in Germania, s-a gasit in 1856 o relicva a carei conformatie fizica reprezenta la perfectiune ceea ce asteptau evolutionistii de la veriga lipsa dintre om si maimuta. Vechimea s-a aproximat la circa 25.000 de ani, iar de atunci, in ciuda anumitor dubii bine meritate, Omul de Neanderthal a fost considerat dovada practica si de necontestat a realitatii teoriei evolutioniste.

Mult mai tarziu, prin anii 1940, se demonstreaza ca acest om-maimuta, aceasta veriga lipsa, era pur si simplu un om normal, dar care suferea de malformatie a oaselor cauzata de lipsa vitaminei D – si astfel, mergea in pozitia atribuita omului-maimuta! In ziua de astazi, atat creationisti, cat si cei care pastreaza o atitudine de mijloc, dar chiar si evolutionistii cad de acord macar asupra unui aspect: omul de Neanderthal era pur si simplu un om al campiei.

Astazi, disputa creationism vs evolutionism se poarta mai mult in cercuri personale si nu publice. Evolutionismul exercita o fascinatie aparte asupra omului – daca se poate intr-adevar dovedi total ca intregul proces de aparitie si dezvoltare a vietii a fost pur natural, atunci intreaga viata se schimba: valori, mentalitati, morala, iar religia devine absolut inutila. Totusi, datorita lipsei de dovezi si a unor lacune in explicatii, majoritatea persoanelor informate se mentin pe o pozitie intermediara: omul s-a dezvoltat din specii inferioare, insa creatia lumii si a acestui proces de evolutie de-a lungul a milioane de ani este opera divina.

Aceasta idee pare a fi calea cea mai rationala, caci, oricat de multe argumente teoretice poate gasi omul intr-un sens sau in altul, nu poate si probabil nu va putea niciodata sa aduca odata pentru totdeauna o dovada ultima, concreta si de necontestat fie pentru evolutionism, fie pentru creationism. Faptul ca fanatici religiosi indeamna la inchiderea ochilor in fata unor teorii rationale sau faptul ca oameni care doresc sa para inteligenti – dar sunt in realitate dezinformati – indeamna sa crezi cu ochii inchisi in totalitate o teorie incerta nu trebuie sa influenteze omul rational. Ca intotdeauna, fiecare este liber sa creada ce doreste, insa este intotdeauna mai bine sa te informezi si sa nu privesti in alta parte cand ti se arata dovezi fie dintr-o parte, fie din cealalta!

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.