Articolul hotărât propriu-zis (-l, -lui, -a, -i, -le, -lor) se deosebește de celelalte articole prin faptul că, de regulă, nu apare ca un cuvânt de sine stătător, ci se folosește alipit la sfârșitul unui substantiv (articol enclitic), având genul, numărul și cazul substantivului respectiv: Copilul citește/ Casa este curată/ Elevele au îmbrăcat uniforma/ Elevii intră în vacanță/ I-am dat băiatului o carte cu împrumut/ Le-am dat prietenilor adresa mea etc.

Articolul hotărât lui apare însă ca un cuvânt separat (articol proclitic – adică așezat înaintea substantivului), la cazurile genitiv – dativ, la următoarele substantive:

  • nume de persoane masculine sau nume feminine terminate în consoană ori în alta vocală decât –a: lui Ion, lui George, lui Carmen, lui Jeni etc.
  • substantive comune nearticulate enclitic și urmate de un adjectiv posesiv: lui frate-meu, lui vărul-tau etc.
  • substantivele masculine nene, moș, bade urmate de un nume propriu: lui nenea Ion, lui moș Vasile, lui badea Traian etc.
  • substantivul vodă: lui vodă ;
  • substantive care denumesc lunile anului: zilele lui martie ; înaintea numeralelor care indică anii: în vara lui 1944 ;
Citește și:  Călcâiul lui Ahile – sensul şi originea expresiei

În schimb, normele limbii române nu admit folosirea articolului hotărât proclitic lui la genitiv – dativul singular al substantivelor comune feminine și nici înaintea substantivelor proprii feminine terminate în –a. Așadar, se va spune corect, de exemplu: I-am spus Ioanei adevărul/ I-am dat mamei cadoul/ Cărțile Mariei sunt la mine etc. (nu lui Ioana, lui mama, lui Maria etc., așa cum se mai poate auzi în limbajul curent).

Importanța alegerii corecte între dativ și acuzativ

Alegerea corectă între I-am spus lui Ioana și I-am spus Ioanei nu este doar o chestiune de stil, ci reflectă înțelegerea și aplicarea corectă a cazurilor gramaticale în limba română. În timp ce ambele forme sunt acceptate, contextul și subtilitățile limbii pot face o diferență semnificativă în claritatea mesajului transmis.

  • Context și claritate: Alegerea formei adecvate poate îmbunătăți claritatea și precizia exprimării.
  • Respectarea normelor limbii: Cunoașterea și utilizarea corectă a cazurilor gramaticale demonstrează respect pentru normele limbii române.

Pentru aprofundarea înțelegerii diferențelor dintre cazuri și alte subtilități gramaticale, vă recomandăm să consultați articolul nostru detaliat despre cazurile gramaticale în limba română.

2 COMENTARII

  1. „Mami” este un diminutiv colocvial (neliterar), iar forma de genitiv-dativ „lui mami” intra in acelasi registru stilistic. Prin urmare, nu corespunde formei literare (corecte), dar poate fi tolerata in limbajul familiar, cand simtim nevoia sa nu fim „scortosi”in exprimare sau cand vrem sa asociem cuvantului o anume incarcatura afectiva.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.