Astăzi, 2 noiembrie 2014, românii sunt invitaţi să participe la cel mai important scrutin al unei ţări – alegerea preşedintelui. În mod firesc, acest subiect ocupă locul central in mass-media, intr-o astfel de perioadă. Este însă surprinzător că tocmai presa, care ar trebui să fie un etalon şi din punctul de vedere al utilizării limbii române corecte, abundă în folosirea gresită a unor termeni, inclusiv forma de plural a substantivului scrutin – scrutinuri sau scrutine.

Scrutin este un neologism, împrumutat din limba franceză (fr. scrutin) şi denumeşte un mod de alegere a deputaţilor, a senatorilor etc., potrivit căruia se votează fie câte o singură persoană, fie mai multe deodată dintre candidaţii menţionaţi în buletinul de vot; mod de organizare a alegerilor;  votare, alegere făcută cu bile sau cu buletine care se introduc într-o urnă; constatarea rezultatului unei astfel de alegeri (DEX).

Probabil că, după modelul altor substantive de genul neutru, care fac pluralul în –uri, mulţi vorbitori de limba română sunt tentaţi să folosească varianta scrutinuri, deşi singura formă corectă este scrutine.

Se va spune corect, de exemplu: Este de aşteptat ca, la fiecare dintre dintre cele două scrutine, prezenta la vot să fie semnificativă/Acesta este unul dintre cele mai importante scrutine din ultimii 25 de ani etc.

Citește și:  Cum este corect – a (se) machea sau a (se) machia?

Expresia a despuia scrutinul înseamnă a deschide urna şi a număra voturile.

Mai trebuie precizat, de asemenea, ca  structura scrutin electoral (ca şi alegeri electorale) reprezintă un pleonasm, deoarece se repeta, în mod inutil, o informatie/idee, în acest caz cea referitoare la alegeri (electoral = privitor la alegeri).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.