Dintr-o masă de lavă, care mai târziu a intrat în coliziune cu un corp ceresc, pe parcursul a milioane de ani au luat naştere cele 7 continente ale Terrei de azi : Europa, Asia, Africa, America de Nord, America de Sud, Antarctica, Australia.

Oamenii de ştiinţă consideră că acum 250 de milioane de ani în urmă exista un singur uriaş continent. Atunci cum s-au format celelalte şi ce se preconizează a fi în viitorul îndepărtat ?

Continentele se află în continuă mişcare, oricât de stabile par. Acest lucru este datorat structurii Pământului: nucleu, manta, scoarţă. Teoria conform căreia toate continentele provin dintr-un singur continent uriaş aparţine germanului geofizician şi meterolog Alfred Lothar Wegenner.

Cu o vechime de 4, 6 miliarde de ani, atât formarea Terrei, cât şi a continentelor ei este cercetată şi azi de către oamenii de ştiinţă, existând diverse teorii, mai mult sau mai puţin dovedite.

Acum 250 milioane de ani exista un singur continent, Pangeae. Termenul Pangeae vine din greacă şi înseamnă „tot pământul”. Totodată, exista un singur ocean, Panthalassa.

Dar trebuie să ţinem cont că în epoca Paleozoică, super-continentul Rodinia de acum 1 miliard – 750 milioane de ani se va despărţi şi se va uni în continentul Pangeae. Înaintea Rodiniei ar fi fost Columbia, Kenorland, Vaalbara, dar existenţa acestor continente nu poate fi dovedită. Pentru Pangeea dovada reală este faptul că dacă se încearcă o unire a lor, continentele de azi duc într-adevăr la formarea unui singur mare continent. Un exemplu la prima vedere este îmbinarea aproape perfectă a Americii de Sud cu Africa.

Datorită activităţii vulcanice şi a cutremurelor, Pangeae s-a despărţit, formându-se continentul Laurasia în nord și Gondwanaland în sud. Oceanul Pacific le va separa.

Cu 200 milioane de ani în urmă, continentul America de Nord se desprinde de Europa. America de Nord şi America de Sud, cât şi Europa şi Asia s-au despărţit în perioada Jurasicului (acum 200 – 146 milioane de ani). Tot în această perioadă India se separă de Gondwana şi se îndreaptă spre nord. Este perioada dinozaurilor.

În perioada Cretacicului (146 – 65 de milioane de ani în urmă), continentele sunt împrejmuite de mări şi se formează Oceanul Atlantic. America de Nord, Europa, Africa, Asia seamănă cu nişte insule. India se separă de Gondwana, mai exact de Antarctica de azi şi se deplasează spre Nord. În această perioadă, dinozaurii vor dispărea. Extincţia în masă a dinozaurilor este pusă pe seama lovirii unui asteroid uriaş care a dus la o atmosferă otrăvitoare.

Citește și:  Cascada Niagara, „apa care tună” - un spectacol al frumuseții și forței naturii

În perioada Cenozoicului (de acum 65 de milioane ani şi până azi) continentele se distanţează şi iau forma şi locul pe care îl ştim azi: India se lipeşte de Asia, Australia se separă de Antarctica.

Formarea continentelor este rezultatul activităţii plăcilor tectonice. Deplasarea lor continuă determină atât erupţii vulcanice, cât şi înălţarea sau scufundarea unor teritorii. Dovezi ale formării continentelor se găsesc în straturile geologice ale Marelui Canion; în nordul Saharei, unde au fost găsiţi dinţi ale peştelui ferăstrău, carapace de broască ţestoasă etc.. Şi în Australia de Nord, unde ies bule de apă dulce în mare, fapt explicat prin existenţa canalelor de râuri de sub mare, posibil formate când nivelul mării a scăzut cu 60 de metri din cauza perioadei glaciale.

Cele 7 continente sunt separate de apă, cu excepţia continentelor Europa şi Asia, separate de Munţii Urali. Ca suprafaţă, Asia este cel mai mare continent şi ocupă 30 % din suprafaţa Pământului. Cel mai mic continent este Australia, ocupând doar 5.2% din uscatul Terrei. Al doilea continent ca mărime este Africa, cu 20.3%. America de Nord ocupă 16.3% din suprafaţa Terrei şi este al treilea ca mărime. Este urmat de America de Sud care ocupă 12%. Antarctica ocupă 8.9% din uscat, fiind al cincilea continent ca mărime. Europa ocupă doar 6.8% şi este al şaselea după mărime.

Se presupune că în viitor, peste aproximativ 250 de milioane de ani, continentele se vor uni din nou, formând încă o dată un super-continent, precum a fost la început Pangeae; va fi numit de data aceasta Pangeae Ultima, în inima căruia se va afla un alt imens deşert, cel de dinaintea Saharei.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.