Cuvântul anului 2019 – expresia concentrată a tendinţelor societăţii contemporane. Ce aţi propune pentru “cuvântul anului 2019”, în România?

Cuvântul anului 2019 a fost stabilit, aşa cum se întâmplă la fiecare sfârşit de an, de către Oxford Dictionaries, compania care publică dicţionarele cele mai cunoscute din lume. Un astfel de demers presupune realizarea unor statistici din care să rezulte ce termen sau ce expresie reflecta “etosul, starea de spirit sau preocupările anului”, ce cuvânt a suscitat interesul mass-media, având potenţial durabil, în acelaşi timp, din punct de vedere cultural, în sensul de a reflecta idei, atitudini, situaţii, opinii recurente în preocupările oamenilor.

Aşadar, cuvântul anului, indiferent de autoritatea care îl stabileşte, trebuie să transmită aspecte referitoare la realităţi sau la tendinţe ale societăţii contemporane, care au impact asupra unui număr mare de persoane.

Uneori, fără a fi obligatorie această condiţie, se alege un cuvânt sau o expresie care nu figurează în dicţionare, dar care se bucura de popularitate în rândul vorbitorilor unei limbi sau este un termen internaţional care s-a impus în anul respectiv.

Cuvântul anului 2019, potrivit Oxford Dictionaries

Oxford Dictionaries, după ce, în 2018, a decis că adjectivul “toxic”, asociat celor mai discutate subiecte (Brexit, Mişcarea MeToo, fake news, relaţiile interumane etc.) este cuvântului anului, în 2017, “youthquake” (neînregistrat încă de dicţionare), cu sensul de “schimbare culturală importantă, socială sau politică, produsă de acţiunile sau influenţa tinerilor”, în 2016, “post-truth”, “post-adevar”, a declarat drept “cuvântul anului 2019” expresia “urgenţă climatică” (în engleză, “climate emergency”).

Este vorba, prin urmare, de o structură sintactică – “urgenţă climatică”. Conform analizei Oxford Dictionaries, utilizarea sintagmei “urgenţă climatică” (climate emergency) a depăşit toate celelalte tipuri de “urgenţe”, cu o frecvenţă de trei ori mai mare decât “urgenţa” din sănătate, de pe locul al doilea.

Oxford Dictionaries defineşte “urgenţa climatică” – structura aleasă drept “cuvantul anului 2019” – ca “ o situaţie care solicită acţiuni urgente pentru reducerea sau limitarea încălzirii globale şi evitarea daunelor potenţial ireversibile”.

De altfel, toate cuvintele şi expresiile legate de schimbările climatice au făcut un salt fără precedent, ca frecvenţă, în 2019 – “climate crisis” (criza climatică), “global heating” (încălzire globală), a crescut de 18 358%, “extincţie”, de 681%, “emisia de gaze”, de 992% etc.

“Eco-anxiety” (eco-anxietatea), de exemplu, asociată “urgenţei climatice”, este definită, de acelaşi dicţionar, ca “nelinişte extremă provocată de daunele actuale şi viitoare aduse mediului, generatoare de schimbări climatice”. Frecvenţa acestui cuvânt a crescut cu 4290% faţă de anul trecut.

Cuvântul anului 2019 în Japonia

Într-o altă parte a lumii, îndepărtată de Europa, în limba japoneză, cuvântul anului 2019 şi cele situate pe locurile următoare arată că, în “Tara Soarelui răsare”, preocupările oamenilor sunt diferite, că subiectele intens dezbătute ţin de o alte faţete ale realităţii.

Pe primul loc, în clasamentul “Cuvântul anului 2019”, în Japonia, să află trei cuvinte: “#KuToo”, sloganul echipei japoneze de rugby – “One Team” (“O echipă”) şi “Reiwa”

“#KuToo” este un joc de cuvinte, bazat pe termenii “kutsu” (pantofi) şi “kutsuu” (durere) şi a fost numele unei campanii împotriva cerinţei obligatorii ca femeile să poarte tocuri, atunci când se prezintă la un interviu, pentru obţinerea unui loc de muncă, sau chiar şi după ce sunt angajate în companii importante.

“One team”, cu aceeaşi frecvenţă ca şi “#Kutoo”, sloganul echipei de rugby, a fost anunţat oficial, în urmă cu câteva zile, la televiziunea japoneză, drept “Cuvântul anului 2019”, deoarece echipa “Brave Blossoms” i-a captivat pe toţi japonezii, prin performanţa de a a fi ajuns pentru prima dată în sferturile de finală din Campionatul mondial.

Într-o ţară în care altele erau sporturile preferate (sumo, baseball), victoriile împotriva Scoţiei şi a Irlandei au stârnit entuziasmul poporului japonez, la Campionatul Mondial care a avut loc în această ţară.

“Reiwa”, şi acesta declarat “Cuvântul anului 2019”, este numele noii ere imperiale, în Japonia, care a început odată cu venirea pe tron a împăratului Naruhito. “Reiwa” înseamnă “Frumoasă armonie”.

Deşi tara cu a treia economie din lume, ca performanţă, utilizează şi ea calendarul gregorian (cel folosit în cele mai ţări de pe glob), totuşi, este singura ţară în care încă se mai foloseşte un calendar imperial vechi, în stil chinezesc, pentru o serie de documente publice şi private. Anunţul “Noii Ere” – Reiwa – a fost făcut cu mare entuziasm în mass-media, în manifestaţii şi tot felul de alte festivităţi.

Pe locurile următoare în topul celor mai populare cuvinte care ilustrează preocupările japonezilor s-au situat: “keikaku unkyu” (program anulat) folosit pentru suspendarea traficului feroviar în aşteptarea puternicului taifun Hagibis şi “tapiru” – numele unei băuturi, nume compus din “tapioca” (o substanţă alimentară făinoasă, obţinută din manioc, o plantă tropicală, şi “suru” (fabricare).

Cuvântul anului pentru Dictionary.com

Pentru Dictionary.com, cuvântul anului 2019 este “existenţial”. De la “ameninţări” existenţiale, la “alegeri” existenţiale, de la “Forky”, personajul din “Toy Story”, creat de Pixar, la schimbările climatice, de la “fake news” la crize sociale, economice, de la încălzirea globală la incendiile devastatoare, totul trimite la “existenţial”, la un mod de viaţă, la destinul planetei noastre, implicit al nostru.

“Existenţial”, cuvântul anului 2019, din perspectiva statisticilor făcute de Dictionary.com, este cel care ne inspiră să ne punem întrebări despre cine şi ce suntem, care este scopul nostru în viaţă, ne aminteşte că putem face alegeri şi că de aceste alegeri depinde viitorul fiecăruia. Cuvântul “existenţial”, în 2019, a fost insistent prezent în toate marile teme care au preocupat societatea contemporană.

Specialiştii de la Dictionary.com au mai observat că, de la an la an, cuvintele legate de politică tind să ocupe locuri fruntaşe în clasamentul celor mai utilizate cuvinte, exprimând interesul şi îngrijorarea cetăţenilor pentru evoluţia proceselor democratice/nondemocratice,

Alte opţiuni pentru “Cuvântul anului”

În Statele Unite ale Americii, pentru ANA (Association of National Advertisers) – Asociaţia agenţilor de publicitate – cuvântul anului 2019, ales prin vot, este “Personalization” (Personalizare). În anii anteriori, pe lista celor mai populare cuvinte s-au aflat: Brand Purpose (2018), Artificial Intelligence (2017), Transparency (2016), Content Marketing (2015), Programmatic (2014).

În Elveţia, procedura de alegere a cuvântului anului este extrem de complexă, bazată pe metode lingvistice riguroase, nu numai pentru că pe teritoriul acestei ţări se vorbesc patru limbi (inclusiv dialectele) – franceza, germana, italiana, retoromana – dar şi pentru că elveţienii sunt convinşi că limbajul reflectă, în mare măsură, tendinţele unei societăţi.

Potrivit Departamentului de Lingvistică din Zurich, Expresia anului 2019, pentru Elveţia francofonă, este “Vague verte” (Valul verde), care trimite la opţiunea pentru o politică ecologică, temă de mari dezbateri în 2019. Pe locurile următoare se situează “feminicidul” (care se referă la locul femeii în societate, după ce, în 2017, cuvântul anului a fost “hărţuire”) şi “flygskam” (“ruşinea zborului”), cu trimitere la necesitatea diminuării călătoriilor cu avionul, pentru a se reduce emisiile de carbon..

În Elveţia italiană, cuvântul anului 2019 este “5G”, iar în retoromană – “diaspora”, „Unda verde/Valul verde” şi “lup”.

Cuvântul anului 2019 în România?

Interesul pe care lingviştii din diverse ţări îl arată pentru a stabili cu rigurozitate “cuvântul anului” este semnul interesului pentru starea de spirit a unei colectivităţi, pentru felul in care se schimbă un mod de a gândi, un curent de opinie, iar acestea sunt în strânsă legătură cu tendinţele faptice ale unei realităţi/societăţi.

Pentru limba română şi pentru tendinţele şi preferinţele vorbitorilor de limba română nu s-au făcut astfel de clasamente. Niciun for ştiinţific nu a incercat realizarea unui asemenea sondaj, care poate fi un barometru pentru “starea” si preocupările românilor la un moment dat sau pentru aspectul limbii.

Lipsa de interes ar putea avea multe cauze, de la posibila indiferenţă pentru limba care ne reprezintă, deşi este parte a profilului nostru spiritual, până la reflexul unei mentalităţi comune, acela că, probabil, în ierarhia preocupărilor noastre, alte lucruri ar fi mai importante.

Totuşi, dacă am încerca să ieşim din stereotipurile noastre comportamentale şi de gândire şi să devenim mai atenţi, mai nuanţaţi şi mai subtili în observarea realităţii imediate, ce cuvânt/expresie din limba română aţi propune pentru “Cuvântul anului 2019”?