În mediul acvatic – oceane, mări, izvoare, medii cu apă dulce – trăiesc mii de specii de maxilopode. Unele apar și pe uscat. Acestea fac parte din clasa Maxillopoda și alcătuiesc un grup de 10000 de specii diferite, 12 ordine și în jur de 100 de familii. Cele mai interesante clase sunt ciripedele și copepodele. Ciripedele sunt crustacee marine iar copepodele apar în oceane sunt hrana principală a peștilor, dar și în lacuri montane, izvoare fierbinți, râuri cu apă dulce.
Specii de maxilopode:
Puricii peștilor fac parte din clasa Argulidae si reprezintă paraziți marini care se hrănesc cu pești din mări sau ape dulci. Au un aparat bucal special pentru subt, un cefalotorax, un abdomen format din 2 lobi și un torace alcătuit din 3 segmente. Una din aceste specii este Argulus Ambystoma din Mexic, care are lungimea corpului de 3-4 mm (la mascul) și 4-6 mm (la femelă).
Specia Caligus Rapax face parte din familia Caligidae și este un octoparazit al peștilor marini și de apă dulce. Are abdomenul micșorat, capul mare și apendicele bine dezvoltat, cu el se ține de peștele-gazdă. Această specie are obiceiul să înțepe branhiile peștelui și să-i sugă sângele.
Pe suprafața apelor trăiesc așa numitele scoci-rățuște. Apar în mări, oceane și tot felul de medii acvatice, până la apele tropicale, se hrănesc cu plancton pe care il filtrează din apă. Adulții se prind de alge, țestoase, vegetația plutitoare, iar larvele înoată liber în apă. Una din aceste specii este Lepas anatifera care are tulpina flexibilă lungă de 80 cm, iar corpul principal albicios de 4-5 cm. Coloritul tulpinei poate varia de la roșu-închis la negru.
Din grupul copepodelor ce aparțin familiei Cyclopidae fac parte copepodele Cyclopoide. Acestea apucă prada cu maxilele (aparatului bucal) și apoi o sfâșie cu mandibula. Femela face mai mult de 10 săculeți cu 50 de ouă fiecare. Speranța de viată la aceste nevertebrate din grupul maxilopoda este de 9 luni.
Specia Semibalanus Balanoides apare în Oceanul Antarctic și poate trăi și pe uscat (în anotimpul de vară) până la 9 ore. Face parte din familia Balanidae, a maxilopodelor care au 10 cm înățime sau de multe ori mai puțin. Aceste nevertebrate alcătuiesc niște cruste pe suprafața apei și filtrează particulele de hrană ce plutesc în jur, de tip fitoplancton, materie organică sau zooplacton mic.
Specia Sacculina este un ciriped parazit din familia Sacculinidae. Se prinde de gazdă (ex. un crab) și se răspândește prin țesuturile acesteia absorbindu-i substanțele nutritive. Una din cele mai comune specii ale genului Sacculina este parazitul Sacculina carcini. Acest ciriped are forma unui sac galben aplatizat, ce își poate schimba în timp coloritul în maro și care se prinde de abdomenul unui crab cu o tulpină scurtă din care pleacă o rețea de filamente galbene ca niște rădăcini ce cresc și se răspândesc în corpul animalului-gazdă.
Poate să patrundă în orice regiune a corpului, excepție fac doar inima și branhiile. Prin aceste rădăcini Sacculina carcini absoarbe nutrienții din corpul crabului și îî transportă în sacul galben ce reprezintă corpul lui.
Video – Sacculina carcini:
