In prezent, in cercetarea stiintifica medicala, revin cu insistenta statistici, cifre, constatari referitoare la bacteriile care “locuiesc” in corpul nostru si fara de care nu am putea trai, deoarece protejeaza organismul de bacteriile “rele” si de microbi, regleaza Ph-ul, ajuta la sintetizarea substantelor pe care corpul nu le poate fabrica singur etc. Mai exact, la o celula specific umana corespund noua bacterii, altfel spus, 90% dintre celule nu ne apartin. In total, peste 54 000 de specii de bacterii sunt repartizate astfel : 33 627, in intestine, 7 947, pe limba, 4 154, in gat, 2 359, in urechi, 2 264, in nas, 2 012, in pliurile cotului, 2 062, in vagin. Acest ansamblu de bacterii formeaza ceea ce se numeste sistem microbiotic.

Creierul abdominal - exista
Creierul abdominal – exista sursa:

Bacteriile utile din corpul uman sunt sensibile la mesajele trimise de creier sub forma de neurotransmitatori si au, de asemenea, capacitatea de a raspunde, sintetizand moleculele echivalente. Sistemul microbiotic intestinal (aproximativ 1,5 kg de bacterii) functioneaza ca un adevarat organ, un fel de al doilea « creier », un « creier abdominal »,  influentand, de exemplu, senzatia de satietate, dispozitia, stresul, determinand starea de calm sau de agitatie. Si reglarea greutatii corporale depinde de functionarea acestui sistem.

Al doilea « creier » (sistemul nervos enteric/ intestinal – SNE) reprezinta, de fapt, o retea de aproximativ 100 de milioane de neuroni care inconjoara intestinele (in timp ce adevaratul creier are in jur de 90 de miliarde de neuroni). SNE-ul nu se limiteaza la controlul sistemului intestinal, fiind responsabil , printre altele, cu sintetizarea a 95% din nivelul de serotonina, o molecula care regleaza buna dispozitie, temperatura corpului, ciclul veghe – somn, durerea, anxietatea. Daca se stie de multa vreme ca stresul si angoasa influenteaza activitatea stomacului si a intestinelor, cercetatorii au subestimat, pana de curand, mecanismul invers – faptul ca stomacul, digestia au efecte asupra starii noastre emotionale.

Citește și:  Cum a aparut hartia abraziva (smirghelul) si la ce o putem folosi?

Michael Gershon, profesor la Universitatea Columbia, din New York, merge chiar mai departe, sustinand ca acest « creier abdominal » este capabil sa-si « aminteasca », are rol si in faza viselor, din timpul somnului, si poate constitui, spune acesta, « matricea biologica a inconstientului ».

Studiile recente efectuate asupra cailor de comunicatie intre creier si sistemul microbiotic intestinalal doilea « creier » (creierul abdominal) – deschid noi cai de cercetare in vederea gasirii de solutii, altele decat cele traditionale, in tratamentul diabetului, obezitatii, al bolii Parkinson si al altor maladii auto-imune.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.