In anul 1994, in Spania, a fost descoperit un schelet aproape complet al dinozaurului Pelecanimimus, al carui craniu era foarte bine conservat. Acesta a fost descris de catre paleontologul Perez Moreno, iar specia a fost numita Pelecanimimus polyodon.
Dinozaurul Pelecanimimus era un cranivor care a trait in era Mezozica, in perioada Cretacicului inferior, cu aproximativ 125 de milioane de ani in urma, prefera zonele cu maluri de ape, iar hrana sa era formata in special din pesti, insecte, libelule si alte animale mici.
O particularitate a acestui teropod era punga de piele pozitionata sub falca inferioara prin care se asemana cu un pelican, dar prin aspectul zvelt al corpului aducea mai mult cu un strut. Unii cercetatori considera ca Pelecanimimusul isi folosea sacul de la gat pentru tinerea pestelui exact cum fac si pelicanii de azi, altii au fost sceptici si nu au gasit o explicatie exacta privind rolul acestuia.
Craniul era ingust si mult alungit, ciocul era mare si robust, prevazut cu numerosi dinti mici si ascutiti. Acest lucru i-a facut pe unii cercetatori sa creada ca era omnivor, ca se hranea atat cu animale mici, cat si cu plante si fructe.
O alta caracteristica a acestei specii consta in creasta ce aparea pe osul craniului, localizata in fata in zona ochilor. Pana in prezent paleontologii nu au explicat care era scopul acestei structuri destul de interesante ca forma.
Desi s-a estimat lungimea sa de 2 m si greutatea de 45-52 kg, dinozaurul Pelecanimimus a fost considerat un puternic animal de prada. Impreuna cu ramasitele sale fosile au fost gasite si alte fosile – de pasari, de broaste-testoase si alte animale de mici dimensiuni – care probabil au trait in acele vremuri si au constituit hrana acestor pradatori. Faptul ca avea membrele posterioare mai mari decat cele anterioare ne face sa credem ca mersul sau era biped, iar modul de constructie al oaselor mai ales de la membrele din spate arata ca putea alerga cu viteza mare, probabil de aproximativ 35 km/ h.
Labele din fata erau prevazute cu gheare ascutite si curbate ca niste carlige cu ajutorul carora apuca cu usurinta prada. Labele din spate se terminau cu degete groase, lungi si rezistente, aveau gheare tari si ascutite, reuseau sa sustina greutatea corporala, iar coada foarte lunga si subtire era mentinuta aproape tot timpul in pozitie orizontala pentru mentinerea echilibrului.
Dinozaurul Pelecanimimus face parte din ordinul Saurischia, familia Ornithomimida.
