Dumbrăveanca (Coracias garrulus) este o pasăre arboricolă migratoare, recunoscută pentru penajul său spectaculos de culoare verde-albastru, completat de nuanțe cafenii și ruginite. În România, această pasăre cuibăritoare apare la sfârșitul lunii aprilie și pleacă în septembrie spre locurile de iernat din Africa. Prezentă în zone deschise cu arbori bătrâni, cum ar fi zăvoaiele și dumbrăvile, dumbrăveanca este o pasăre de talie medie care impresionează atât prin colorit, cât și prin comportamentul său de vânătoare, preferând insectele mari pe care le prinde în zbor.
Dumbraveanca (Coracias garrulus) este o pasare arboricola, raspandita in estul Europei si vestul Asiei. Este frecvent intalnita in Franta si in Spania si izolat in Germania. In tara noastra apare la sfarsitul lunii aprilie si pleaca la sfarsitul lunii septembrie. Se intalneste frecvent ca pasare clocitoare in toate zonele de relief, insa nu se duce in munti.
La noi este numita dumbraveanca, deoarece in timpul cuibaritului este o pasare de dumbravi si zavoaie cu copaci batrani si scorburosi. Foarte rar, cuibareste in gaurile de pamant ale malurilor prapastioase sau in cele ale stancilor. Este adesea intalnita in Delta si Lunca Dunarii.
Cum recunoști dumbrăveanca: trăsături fizice și coloritul penajului
Atat femela cat si masculul au un colorit viu, pus in valoare mai ales in timpul zborului. Sunt pasari de talia unei stancute, au ciocul scurt si lat. Dumbraveanca are penajul verde-albastru cu partea dorsala cafenie-ruginie.
Penele cozii si ale aripilor au varfurile albastru inchis. Prefera terenuri deschise, bogate in copaci, palcuri de pini si stejari batrani. Primavara, in perioada imperecherii, masculul face zboruri sprintene, strabate zona de cuibarit, fluturand din aripi incolo si incoace si rasturnandu-se pe spate.
Dumbraveanca obisnuieste sa foloseasca pentru cuibarit scorburi vechi parasite de ciocanitori, uneori ea cloceste si in vizuini. Poate fi vazuta pe sarme, stalpi de telegraf, uneori cloceste in grupuri mai mari. Isi captuseste cuibul cu tot felul de fragmente vegetale, pene si fire de iarba.
Cloceste o data pe an, ouale sunt de culoare alba. Puii, in general in numar de patru sau cinci, sunt ingrijiti de ambii parinti. Dupa ce ies din ou, puii au un aspect tepos, deoarece tecile cornoase ale penelor crapa abia mai tarziu.
Hrana și tehnicile de vânătoare ale dumbrăvencei
Pentru a se hrani, ei nu casca larg gura, ci, la atingere prind imbucatura tinuta in fata lor. Hrana este formata din insecte mari si nevertebrate mici. Obisnuieste sa prinda insectele din zbor, stand pe un loc mai inalt, un gard, sau de pe sol.
Este o pasare calatoare, pleaca iarna in sudul Africii, la inceputul lunii mai soseste in Europa. Dumbraveanca este o pasare protejata, vanatul ei este interzis.
Impactul activităților umane asupra habitatului dumbrăvencei
În ultimii ani, dumbrăveanca a fost afectată de activitățile umane, în special de defrișările masive și de pierderea habitatelor naturale. Copacii bătrâni, care oferă locuri ideale pentru cuibărit, sunt din ce în ce mai rari, ceea ce pune în pericol populația acestei specii. În plus, utilizarea pesticidelor în agricultură a dus la o scădere a numărului de insecte, principala sursă de hrană a dumbrăvencei.
Pentru a proteja această pasăre fascinantă, au fost implementate programe de conservare în multe regiuni din Europa, care vizează restaurarea habitatelor naturale și interzicerea defrișărilor în zonele cheie de cuibărit. De asemenea, au fost amplasate cuiburi artificiale pentru a compensa lipsa scorburilor naturale.
Va prezentam un video cu dumbraveanca:
