Efectul Forer sau Efectul Barnum este un fenomen psihologic prin care se explică de ce oamenii sunt predispuși să accepte afirmații vagi, generale sau ambiguu formulatate, drept descrieri precise ale propriei personalități sau experiențe.
Acest fenomen este denumit după numele unui showman american, Phineas Taylor Barnum, cunoscut pentru spectacolele sale de circ, în cadrul cărora îşi amuza şi fascina publicul prin fraze frumos meşteşugite, folosite pentru a descrie trăsături umane într-un mod care să fie relevant pentru comportamentul oamenilor în general.
Lui Phineas Taylor Barnum îi sunt atribuite şi două fraze devenite celebre – “Se naşte un fraier în fiecare minut”, afirmaţie referitoare la credulitatea oamenilor, imposibil de eradicat, şi a doua care spune că, pentru a fi “popular”, plăcut ca showman, “trebuie să rezervi ceva pentru toată lumea”, “fiecare spectator trebuie să creadă că există ceva special pentru el în fiecare spectacol”. Altfel spus, este posibil să creezi iluzia unei “precizii” individuale, prin afirmaţii care sunt, de fapt, foarte generale şi aplicabile unui număr mare de persoane.
Efectul Forer – nelipsit din viata noastră cotidiană
Efectul Forer/ Barnum este extrem de prezent în viaţa noastră de zi cu zi, nu numai când avem tentaţia de lua foarte în serios predicţiile astrologice sau previziunile celor care pretind că deţin capacităţi paranormale, dar şi pentru că face parte din natura noastră umană nevoia de validare (de a fi înţeleşi, de a ni se recunoaşte calităţile), precum si tendinţa de a căuta, interpreta, accepta ca atare, neselectiv, informații care confirmă convingerile noastre existente.
Iar când o persoană acordă prea mult credit anumitor informații din cauza efectului Forer/ Barnum, acest fapt o poate determina să ia decizii in defavoarea sa sau să-și orienteze viața pe baza acestor premise. Este posibil, fără să ne dăm seama, ca anumite alegeri/ hotărâri de natură financiară, profesională sau personală să nu se bazeze pe o evaluare obiectivă și/ sau precisă a situației reale.
Cine şi cum a definit efectul Forer/ Barnum?
Psihologul american Paul Meehl este cel care a definit “Efectul Barnum” (după numele lui Phineas Taylor Barnum), cunoscut și sub denumirea de “Efect Forer” (psihologul Bertram Forer numindu-l inițial “eșecul validării personale”), ca un fenomen psihologic, un bias cognitiv care-i face pe oameni să accepte declaraţii vagi, dar care par personalizate, relevante pentru ei înșiși.
Efectul Forer/ Barnum este, de fapt, o formă de manipulare extrem de facilă, pe care mizează întotdeauna, de pildă, autorii de horoscoape, astrologii, cei care pretind că sunt clarvăzători, că pot ghici viitorul în palmă, în cărţi, în cafea etc., pentru a crea iluzia unei precizii individuale, deși afirmațiile sunt foarte generale și aplicabile unui număr mare de oameni.
Efectul Forer se poate manifesta şi în viața de zi cu zi, la locul de muncă, în afaceri, în negocierile profesionale, în relaţiile cu cei din jur, ori de câte ori suntem “victimele” unor mesaje vagi, generale, dar în care, ca ascultători, umplem spontan “golurile” prin proiectarea propriilor dorințe, visuri, analize, creând astfel discursul pe care am vrea să-l auzim. “Trucul” este că mesajul trebuie să fie dorit, aşteptat, dar și suficient de general pentru a genera un fel de auto-aderență.
De exemplu, afirmații precum “Ai un simț puternic al intuiției, dar uneori te îndoiești de el” sau “Îți place să fii în mijlocul evenimentelor, dar ai nevoie și de timp pentru tine” etc. sunt prea generale pentru a se aplica strict unei persoane, dar mulți pot considera că aceste enunțuri îi descriu foarte bine.
Efectul Barnum şi experimentul lui Bertram Forer
Psihologul Bertram Forer a descris pentru prima dată efectul Barnum (numit ulterior “Efectul Forer”), pe la jumătatea secolului trecut, denumindu-l “eșecul validării personale”, după un experiment cunoscut ca “Diagnostic Interest Blank”, efectuat pe 39 dintre studenții săi.
După ce i-a supus unui test de personalitate, Bertram Forer a oferit fiecăruia dintre studenţi o analiză (o “vinietă”, cum se numeşte în psihologie) pe care a prezentat-o ca fiind “personalizată”.
De fapt, toată lumea primise exact aceeaşi analiză. Mai mult, Forer inventase respectiva “analiză”, inspirându-se din nişte texte de astrologie publicate într-o revistă pe care a cumpărat-o de la chioşc (adică ceva fără relevanță si fără legătură cu răspunsurile studenților).
Iată câteva dintre răspunsurile (identice) oferite celor 39 de studenţi: “Ai mare nevoie ca alți oameni să te placă și să te admire”, “Ai tendința de a fi critic cu tine însuți”, “Uneori ai îndoieli serioase dacă ai luat decizia corectă sau ai făcut ceea ce trebuie”, “Uneori ești extrovertit, afectuos, sociabil, în timp ce alteori ești introvertit, precaut, rezervat”, “Unele dintre aspirațiile tale tind să fie destul de nerealiste”, “Securitatea este unul dintre obiectivele tale majore în viață”, “Devii nemulțumit dacă ești înconjurat de restricții și limitări” etc.
Paradoxal, mai mult de 80% dintre studenți au evaluat “analiza” ca fiind relevantă și corespunzătoare profilului lor, fapt pus de psiholog pe seama “credulităţii” subiecţilor şi pe tendinţa minţii umane de a se concentra pe aspectele pozitive, la nivel inconştient, şi pe cele negative, la nivel conştient. Apoi, un factor important în producerea efectului Barnum îl reprezintă şi încrederea în onestitatea persoanei care oferă feedback (in cazul acesta, a profesorului).
Cum poate fi evitat efectul Forer/ Barnum?
Efectul Forer/ Barnum (ca şi efectul placebo) este determinat, pe de o parte, de anumite mecanisme ale funcţionării creierului şi de tendinţa oamenilor de a face conexiuni între ceea ce se spune și un aspect al propriei vieți şi, pe de alta, de dorinţa anumitor persoane de a manipula, de a-şi impune acţiunile şi scopurile, prin sugestie mentală, diminuând simţul critic şi capacitatea de refuz a celor cu care manipulatorul interacţionează.
Pentru a nu deveni “victimele” efectului Forer, care este o disonanţă cognitivă, o incoerenţă interioară, care determină foarte multe persoane să accepte o descriere vagă a personalității lor, ca fiindu-le aplicabilă în mod specific sau orice feedback fals legat de imaginea lor, există mai multe modalităţi de “apărare”.
Tenici de contracarare a efectului Forer
- Scepticismul rațional – fii conștient de tendința umană de a căuta conexiuni și sens în declarații vagi. Fii sceptic în legătură cu afirmațiile neclare, echivoce și generale despre personalitate sau destin.
- Analiza critică – întreabă-te dacă afirmațiile oferite sunt cu adevărat specifice și unice pentru tine sau dacă ar putea fi aplicate și altor persoane. Dacă o declarație este extrem de generală, este probabil să se aplice multor oameni, reducând valoarea sa în ceea ce te privește. Învăţând să recunoşti părtinirile cognitive, poţi să le atenuezi făcând un pas înapoi, dezvoltând gândirea critică în privinţa informaţiilor primite.
- Caută dovezi concrete – în loc să te bazezi pe afirmații vagi, caută dovezi concrete și fapte în sprijinul unor astfel de aserțiuni. Informațiile clare și obiective sunt mai fiabile decât afirmațiile generale.
- Auto-cunoașterea – cu cât ești mai conștient de propria personalitate, trăsături și comportamente, cu atât vei fi mai puțin susceptibil să accepți descrieri care par să se potrivească oricui.
- Cercetare și informare – înțelegerea mai profundă a psihologiei umane și a modului în care funcționează efectul Forer/ Barnum poate ajuta la consolidarea capacității de a evalua și de a trata critic afirmațiile confuze.
- Educație și învățare continuă – cu cât înveți mai mult despre modul în care oamenii sunt manipulați sau înșelați folosindu-se astfel de tactici, cu atât vei fi mai puțin vulnerabil în fața lor.
- Păstrarea unei minți deschise, dar critice – este important să fii deschis la idei noi, dar să păstrezi un simț critic pentru a evalua dacă acele idei sunt susținute de dovezi solide sau sunt doar generalizări vagi.
Un mare “Barnum” informaţional
Societatea sofisticată în care trăim astăzi este mediul perfect pentru manifestarea efectului Barnum. O “doză” zilnică, minimă, aproape inevitabilă de efect Forer nu poate provoca un rău prea mare – citirea horoscopului sau ascultarea unui discurs al managerului despre angajaţii săi nu generează pericole semnificative.
Pe de altă parte, acest bias cognitiv îi poate determina pe cei care i-au devenit “victime” să se “aboneze” la analize, să se alăture unor proiecte, programe sau mișcări, fără a înțelege pe deplin problemele si urmările mai profunde.
Cercetători în psihologie au arătat că același efect Forer îl putem găsi în analizele evenimentelor în mass-media, care dau iluzia expertizei, dar care lasă loc tuturor interpretărilor personale, permițând consensul în jurul lor. Acest proces poate duce la însuşirea liber consimţită a unor idei, opinii şi permite să se acorde un credit maxim pseudo-experţilor. Este o construcție pe care o regăsim și în discursurile politice. Promisiunile îi amăgesc doar pe cei fără gândire critică.
În comerţ şi marketing, lipsa autocontrolului şi efectul Barnum pot duce la achiziții de produse sau servicii lipsite de calitate, dar cu mari cheltuieli.
Amăgitoare, cu rezultate false pot fi adeseori şi testele de personalitate, dacă nu sunt concepute de adevăraţi specialişti în domeniu. De asemenea, alterat poate fi şi un interviu de angajare, dacă angajatorul încearcă să manipuleze sau dacă cel intervievat nu cunoastele mecanismele care pot conduce la efectul Forer.
Rețelele sociale amplifică si ele considerabil efectul Forer/ Barnum cu sistemul de like-uri și share-uri care se fac adesea fără a citi sau asculta cu adevărat mesajul sau fără distanța critică necesară. A deveni conștient de acest efect, a ști să-l detectezi, este un bun antidot împotriva consecinţelor pe care le poate avea. Şi, mai ales, evită să intri fără apărare în “marele Barnum informațional” al epocii în care trăim.
