Efectul Google, cunoscut și sub denumirea de amnezie digitală, se referă la fenomenul potrivit căruia oamenii tind să uite informațiile pe care le pot găsi cu ușurință online. În loc să-și amintească efectiv datele sau detaliile, ei se bazează pe Internet (mai ales pe motoare de căutare, cum ar fi Google) pentru a accesa rapid diverse informații atunci când au nevoie de ele. Acest fenomen este, de asemenea, mai probabil să se întâmple în timp ce se foloseşte un telefon mobil pentru a naviga pe Internet, decât un computer.
Efectul Google se mai numește și amnezie digitală sau “sindromul stilului de viață ocupat”, iar Google-ul este folosit de utilizatori ca un fel de hard disk extern, numit și “memorie tranzactivă”. La urma urmei, spun cei mai mulţi, de ce să se deranjeze să-şi amintească ceva când se poate găsi orice în cel mai scurt timp? În felul acesta, nici creierul nu va mai fi copleşit de informații – este explicaţia oferită de către majoritatea utilizatorilor de Internet, ignorând însă riscurile pe care le presupune o astfel de dependenţă de tehnologie.
“Googlarea” a devenit ceva atât de normal încât verbul “googlare” a fost inclus în dicționarele englezeşti, în 2006, iar cuvântul tinde să se internaţionalizeze.
Cum apare Efectul Google?
Apariția Internetului și a motoarelor de căutare a redus nevoia de a memora o mulţime de date. Practic, toate informaţiile sunt disponibile online, iar telefoanele mobile cu numerele de telefon salvate în listele de adrese electronice ale persoanelor, cu date și zile de naștere stocate în calendare online, cu tot felul de remember-uri, agende etc. ne scutesc şi de acest efort de memorare.
Efectul Google a fost studiat şi descris pentru prima dată în 2011, de trei cercetători – Betsy Sparrow (Universitatea Columbia), D. M. Wegner (Universitatea Harvard) şi Jenny Liu (Universitatea Wisconsin-Madison).
În cadrul unuia dintre experimente, li s-a cerut participanţilor să citească şi să noteze 40 de fapte/ informaţii din diverse domenii ale cunoaşterii, unele banale, altele mai puţin ştiute, curiozităţi (de exemplu, “ochiul unui struț este mai mare decât creierul său” etc.). Celor din prima jumătate a grupului de voluntari li s-a dat de înţeles că toate datele consemnate de ei vor fi salvate pe computer, ceilalţi au presupus că informaţiile vor fi pierdute.
Toţi participanţii au fost supuşi ulterior unui test de memorie care să verifice cât îşi amintesc din ceea ce au notat şi s-a constatat că a doua jumătate a participanților, adică cei cărora li s-a spus să nu se bazeze pe computer pentru stocarea informațiilor, au obţinut rezultate mult mai bune. Era evident că prima jumătate a participanţilor nu a simțit nevoia să-și amintească datele consemnate, deoarece se așteptau să le caute la nevoie.
Amnezia digitală/ Efectul Google
Conceptul de “amnezie digitală”, echivalent cu “Efectul Google”, a fost inventat de Kaspersky Lab, o companie multinațională rusă de securitate cibernetică și antivirus, una dintre cele mai importante companii de software din lume, pentru concluziile unui sondaj care arăta că “Efectul Google” se extinde probabil dincolo de faptele online, incluzând informații personale importante.
Kaspersky Lab a chestionat 1000 de persoane, cu vârste cuprinse între 16 și 50+, din Statele Unite, ajungându-se la concluzia că mulţi nu și-au putut aminti informații relativ simple, cum ar fi numerele de telefon care ar fi trebuit să fie familiare şi că, pentru orice alte răspunsuri, 91% dintre voluntari au folosit Internetul și 44% au folosit smartphone-ul.
Studiile despre Efectul Google au mai relevat că cei mai mulţi oameni, când li se adresează întrebări de cultură generală şi chiar și atunci când știu răspunsul corect, sunt tentaţi să apeleze la Internet. Efectul Google este deosebit de pronunţat când întrebarea este dificilă și răspunsul este necunoscut. În plus, dacă informaţiile sunt salvate pe computer, este mult mai probabil ca persoanele respective să-și amintească unde se află informația decât să-și amintească informațiile în sine.
Un alt studiu, al lui Lav R. Varshney, de la Universitatea din Illinois, a evidenţiat faptul că Efectul Google poate fi observat și în tezele de doctorat, sesizând că o creștere a numărului de referințe citate reflectă o tendință de îmbunătățire a memoriei unde se găsesc informații importante (adică ce lucrări conţin informaţia), mai degrabă decât informaţia în sine.
Efectul Google şi memoria tranzactivă
În psihologie, memoria tranzactivă este un concept care descrie modul în care grupurile de oameni împart responsabilitatea memorării informațiilor. În cadrul unui grup sau al unei relații, fiecare individ devine responsabil pentru memorarea anumitor tipuri de informații, iar ceilalți membri ai grupului știu cine deține acea informație și cum să o acceseze. Astfel, în loc să memoreze toate informațiile, membrii grupului își „externalizează” memoria către ceilalți, creând un sistem comun de stocare a informațiilor.
Mutatis mutandis, cercetătorii care au identificat şi analizat Efectul Google consideră că dependența de computere este o formă de “memorie tranzactivă”, oamenii și computerele lor devenind “sisteme interconectate”.
Aceasta “externalizare” a memoriei (oamenii devin mai predispuși să stocheze informațiile nu în memorie, ci în surse externe, cum ar fi Internetul, amintindu-şi unde pot găsi informația, nu informația in sine) poate fi mai “comodă” (uneori şi mai eficientă, în sensul economisirii timpului), dar, pe total, efectele sunt, mai degrabă, negative.
Dependenţa de tehnologie poate reduce capacitatea de reținere a informațiilor pe termen lung, deoarece mintea nu mai consideră necesar să rețină datele pe care le poate accesa oricând. Creierul devine mai orientat spre căutarea rapidă a răspunsurilor, decât spre înțelegerea profundă și memorarea acestora.
Efectul Google şi alte riscuri ale dependenţei de tehnologie
Efectul Google sau amnezia digitală poate avea mai multe efecte negative asupra memoriei și abilităților cognitive. Printre acestea, se numără următoarele:
Reducerea capacității de memorare pe termen lung
Oamenii devin din ce în ce mai puțin motivați să rețină informații, deoarece se bazează pe Internet, pentru a accesa rapid ceea ce au nevoie. Acest fapt poate afecta memoria pe termen lung (deoarece informațiile sunt percepute ca fiind temporar necesare și nu sunt consolidate în creier) şi abilitățile de reamintire – faptul că suntem mai puțin forțați să ne amintim detalii ne poate diminua capacitatea de a reține informații complexe
Efectul Google si scăderea profunzimii cunoașterii
În loc să învățăm și să înțelegem în profunzime anumite subiecte, avem tendința să accesăm rapid date superficiale, ceea ce ar putea avea ca urmare diminuarea gândirii critice şi a abilitaţilor de analiză, deoarece nu învestim suficient timp pentru a explora în detaliu anumite concepte. În plus, în loc să construim o înțelegere coerentă și aprofundată a unui domeniu, accesăm informații disparate care nu sunt integrate corespunzător.
Dependența excesivă de tehnologie si anxietatea
Oamenii devin extrem de dependenți de tehnologie pentru a accesa informații de bază. În situațiile în care accesul la Internet nu este disponibil, această dependență poate deveni o problemă, deoarece ar putea conduce la scăderea încrederii în propriile capacități cognitive (neîncrederea în capacitatea de a reține sau procesa informații fără ajutorul dispozitivelor) şi chiar la anxietate şi disconfort, atunci când nu avem acces imediat la tehnologie pentru a obține răspunsuri rapide.
Afectarea creativității și a rezolvării problemelor
Folosirea frecventă a căutărilor rapide pe Internet poate diminua capacitatea de a face conexiuni noi între idei și de a rezolva probleme în mod creativ. Fără provocarea de a reține și manipula informații în minte, abilitățile de gândire creativă pot fi afectate.
Dificultăți în formarea memoriei de lucru
Memoria de lucru, care este crucială pentru manipularea și utilizarea informațiilor pe termen scurt, poate fi afectată negativ. Folosirea excesivă a căutărilor online poate împiedica dezvoltarea sau menținerea acestei forme de memorie, care este esențială pentru rezolvarea rapidă a problemelor şi luarea deciziilor în timp real, fără acces constant la surse externe.
Suprainformația și distragerea atenției
Utilizarea frecventă a Internetului poate duce la supraîncărcarea cu informații. Expunerea constantă la multiple surse de informație ne poate distrage atenția, afectând capacitatea de concentrare și procesare eficientă a datelor, şi poate genera confuzie sau stres, deoarece trebuie să gestionăm o cantitate mare de date într-un timp scurt, ceea ce poate suprasolicita creierul.
Eroziunea memoriei sociale și tranzactive
Când oamenii se bazează mai mult pe motoarele de căutare decât pe interacțiunile cu alți indivizi, pentru a accesa informațiile, memoria tranzactivă (in sensul psihologic, mentionat anterior) poate fi afectată. Relațiile interpersonale pot suferi, deoarece nu mai împărtășim și nu mai delegăm memoria la fel de mult în cadrul grupurilor sau familiilor, reducând astfel coeziunea socială.
Cum pot fi depăşite consecinţele negative ale amneziei digitale?
Având în vedere riscurile asociate cu dependența excesivă de tehnologie, altfel spus, de informații ușor accesibile online, este necesar să conştientizăm Efectul Google sau amnezia digitală și să apelăm la câteva strategii care ne pot menţine în formă, îmbunătăţindu-ne memoria şi capacitatea cognitivă. Iată câteva dintre acestea:
Antrenarea memoriei prin practică activă
Folosirea tehnicilor de memorare precum repetiția, asocierile vizuale sau a altor procedee care înlesnesc memorarea cunoștințelor, pe baza unor asociații dirijate, poate ajuta la îmbunătățirea memoriei pe termen lung.
În loc să ne bazăm constant pe căutări rapide, să încercăm să ne reamintim activ informațiile, înainte de a căuta răspunsul online. Această metodă stimulează capacitatea de reamintire și întărește conexiunile neuronale.
Exerciții pentru îmbunătățirea concentrării
Exercițiile de mindfulness (dezvoltarea capacitaţii cognitive prin meditaţie) ajută la îmbunătățirea atenției și a capacității de a rămâne concentrat pe o sarcină. Acestea pot contribui la îmbunătăţirea abilităților de procesare a informațiilor, fără a căuta soluții rapide pe Internet.
Evitarea multitasking-ului și concentrarea pe o singură sarcină, la un moment dat, ajută la îmbunătățirea memoriei de lucru și a capacității de reținere a informațiilor.
Stabilirea unor limite în utilizarea tehnologiei, pentru a evita Efectul Google
Foarte utilă ar fi stabilirea unor perioade în care să nu utilizăm Internetul sau dispozitivele digitale, reobisnuindu-ne să ne bazăm pe propriile abilități cognitive și pe stimularea memoriei naturale. De asemenea, înainte de a folosi Google sau alte motoare de căutare, să încercăm să căutăm răspunsuri în cărți, articole de specialitate sau chiar prin discuții cu alți oameni. Această metodă stimulează procesele cognitive complexe și memoria tranzactivă (memoria distribuită în cadrul grupurilor sociale).
Exersarea gândirii critice și a creativității
În locul căutării unor răspunsuri rapide, ar fi util să petrecem mai mult timp explorând un subiect în detaliu, punându-ne întrebări suplimentare, formulând propriile opinii și încercând să legăm noi concepte de cunoștințele existente, să rezolvăm problemele şi sarcinile fără a apela la căutări online.
Întărirea memoriei tranzactive și a colaborării sociale
Menținerea și întărirea relațiilor interpersonale prin împărtășirea cunoștințelor și distribuirea responsabilităților în grupuri, discuții sau dezbateri despre subiecte de interes stimulează gândirea profundă și ajută la crearea unei memorii colective eficiente în cadrul grupurilor.
Învățarea activă și aprofundată
Cursuri de studiu intensiv, învăţarea activă şi aprofundată, conexiunile intre idei, notarea manuală, în locul notiţelor digitale sau a capturilor de ecran – toate vor contribui la consolidarea memoriei şi a înţelegerii.
Aşadar, este o evidenţă că lumea digitală (o revolutie tehnologică remarcabilă, de altfel) a schimbat modul în care gândim şi, deși Efectul Google facilitează accesul rapid la informații, poate avea consecințe negative asupra capacităților cognitive, relațiilor interpersonale și creativității. Intr-un astfel de context, balanța între utilizarea eficientă a tehnologiei și menținerea abilităților cognitive naturale devine esențială, pentru a avea o minte activă şi sănătoasă.
