Fibula (in limba latina, “fibula” inseamna “agrafa”) este un obiect extraordinar, a carei istorie marturiseste, indirect, aspecte legate de diverse epoci, incepand, aproximativ, cu mileniul III i.Hr. A fost inventata dintr-o necesitate, aceea de a prinde (precum un ac de siguranta) diverse piese de imbracaminte sau pliuri ale vestimentatiei si a dobandit, treptat, si o functie estetica, pe langa cea utilitara. Astazi i-am spune, cu un cuvant uzual, brosa.

disc fibula

Grecii si fenicienii, in Antichitate, par a fi primii care au folosit fibula, ca agrafa de siguranta, la care apelau oamenii instariti, pentru a-si prinde amplele falduri ale hainelor lor pretentioase. In perioada intensificarii schimburilor comerciale in bazinul mediteraneean, fibula a devenit tot mai mult un accesoriu la moda, cu forme si decoratii diverse, in functie de particularitatile stilistice ale fiecarei culturi. De exemplu, fibulele celtice, confectionate din bronz, mai rar din fier sau argint, valorificau desene  specifice: crucea celtica, spirale simple sau duble, pietre de coral incastrate, simboluri zoomorfe stilizate etc. Rotunde, ovale, triunghiulare, patrate, fibulele erau purtate deopotriva de femei si de barbati, si chiar de preoti. Deseori, ornamentatiile aveau rolul de a face diferenta de rang social, intre femeile maritate si cele nemaritate, intre razboinici si oamenii obisnuiti etc.

O fibula etrusca, provenind de la populatia indo-europeana, care traia pe teritoriul de azi al Italiei, incepand cu mileniul intai i.Hr., fibula de la Chiusi, datata ca apartinand secolului al VII-lea, i.Hr., expusa, in prezent la Luvru, in Paris, are o inscriptie “vorbitoare”: “Sunt fibula lui Arath Velavesna, daruita de Mamurke Tursikina”. Din aceeasi perioada dateaza una dintre cele mai frumoase fibule – fibula de la Preneste (Preneste, astazi, Palestrina, este o veche localitate aflata la 37 kilometri de Roma), similara cu cea de la Chiusi.

fibula de la Preneste

Aceasta fibula este valoroasa si prin faptul ca este inscriptionata cu cel mai vechi text in latina. Este expusa la Muzeul Termelor lui Diocletian, din Roma, incepand cu anul 2011, dupa nenumarate verificari ale autenticitatii acesteia, cu microscopul electronic. Cel care a facut-o cunoscuta este arheologul german Wolfgang Helbig, care, se pare, a cumparat-o de la un prieten, in 1876, fibula fiind gasita in 1851, in apropiere de Preneste, intr-un santier arheologic, fara a fi datata, cu exactitate. Fibula de la Preneste are 11,7 centimetri si este o bijuterie din aur, din categoria “fibula cu dragon”. Textul inscriptionat este in latina clasica – “MANIVS ME FECIT NVMERIO” – insemnand “Manius m-a facut pentru Numerius”.

Citește și:  Pictorul Paul Cezanne, deschizator de drumuri in arta moderna

Fibulele din antichitatea romana, in mare parte, indicau gradul militar al purtatorului. Fibulele puteau sa aiba si rolul de amulete, ocrotindu-l pe cel care le purta de spiritele rele. Unele erau depuse in sanctuare sau in morminte.

Pe masura ce fibula este tot mai folosita, se “democratizeaza”, in perioada Evului Mediu, iar gusturile pretentioase  ale aristocratiei fac ca fibula sa se rafineze si sa devina o superba brosa eleganta.

De-a lungul secolelor, incepand cu Renasterea, fibula s-a transformat intr-o bijuterie cu personalitate, utilizata mai mult de femei, pentru a sublinia un decolteu, o croiala a unei rochii sau pentru a face mai “chic” o palarie.

Fibula Dacica, Foto: en.wikipedia.org

Pe teritoriul romanesc, s-au gasit nenumarate fibule, unele de o rara frumusete, in sit-urile de la cetatea Piatra Cravii (judetul Alba), la Castrul roman de la Tirighina-Barbosi (judetul Galati) si, mai ales, printre piesele care alcatuiesc Tezaurul de la Pietroasa (“Closca cu puii de aur”). Acesta cuprinde patru fibule din aur, cu forme stilizate de pasari, una mai mare (“Closca”) si patru mai mici (“puii”), dintre acestea una pierzandu-se imediat dupa ce tezaurul a fost descoperit.

Cateva reguli pentru purtarea brosei (fibulei), in prezent

  • In general, brosa se poarta cat mai aproape de umeri sau de gat si cu cat este mai mare, cu atat va trebui purtata mai sus (mai aproape de fata);
  • O brosa va da un farmec aparte fularului sau esarfei;
  • In moda acestei veri (2012), se considera ca o brosa prinsa pe o fusta scurta, intr-o parte, sau precum catarama la kilt-urile (fustele) scotiene, este de mare efect, dand un aer usor extravagant celei care o poarta;

Superstitii

In timp, oamenii (in special, femeile) au creat tot felul de superstitii legate de acest obiect delicat, brosa. De exemplu, se spune ca daca cineva pierde o fibula (brosa) in zapada, este semn ca va pierde, in cursul anului, alt obiect si mai pretios. Dimpotriva, daca brosa unei tinere se desprinde este semn ca iubitul se gandeste la ea. Se mai spune ca cine primeste cadou o brosa, trebuie sa daruiasca, de asemenea, una, pentru a evita o cearta sau o ruptura (sentimentala).

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.