Fotorealismul reprezinta o categorie a picturii moderne care a luat nastere la sfarsitul secolului XX. Dupa cum spune si numele, fotorealismul reprezinta un mijloc de exprimare artistica ce presupune acumularea informatiilor prin fotografie si transpunerea acestora in pictura, astfel incat pictura realizata va parea ea insasi o fotografie.

Scurta istorie a fotorealismului

Fotorealismul are o istorie si o evolutie cat se poate de interesante. Fotorealismul ca miscare artistica a evoluat din arta-pop, ca parte componenta a expresionismului abstract si a minimalismului. Arta pop a aparut ca un raspuns la arta traditionala prin introducerea elementelor din cultura sociala a momentului in operele de arta. Fotorealismul s-a dezvoltat intre anii 1960-1970 in Statele Unite ale Americii datorita dezvoltarii artei fotografice si tehnologiei care permitea artistilor sa foloseasca drept sursa de inspiratie fotografiile, pentru a le transpune in picturi aproape identice. Desi fotografiile erau utilizate inca de la inceputul anilor ’50 de catre artisti pentru a se inspira, folosirea aparatelor de fotografiat si inclusiv a fotografiilor a fost aspru criticata de catre criticii de arta ai anilor ’60, moment in care fotorealismul incepe sa prinda din ce in ce mai mult contur.

Pictura fotorealista, Foto: galleryhenoch.com
Pictura fotorealista, Foto: galleryhenoch.com

Fotografia si fotorealismul

Secolul al XIX-lea a adus cu sine dezvoltarea artei si stiintei fotografice, fotografia avand un impact foarte important asupra artei in sine; datorita eficientei si cresterii in popularitatea a fotografiei, cei mai multi dintre pictori si-au idreptat atentia catre fotografie, deoarece aceasta forma de manifestare artistica le permite un alt fel de interpretare a lumii si le ofera posibilitatea sa se exprime intr-un mod cat se poate de inedit. Mai mult decat atat, atat artistii, cat si oamenii de stiinta ai sfarsitului de secol XIX, inceput de secol XX foloseau fotografia ca pe o sursa importanta de informare si documentare ceea ce inseamna ca prin fotografie artistii puteau experimenta noi forme de manifestare artistica. Cu toate acestea, arta fotografica a reprezentat si o ruptura intre arta traditionala si arta moderna, ceea ce inseamna o adevarata provocare si o competitie continua a artistilor contemporani.

In momentul in care artistii care foloseau fotografia ca sursa de inspiratie pentru operele lor de arta au inceput sa dezvolte acest curent artistic, fotografia devenise deja principala metoda de surprindere a realitatii. Desi unele dintre teoriile fotorealistilor erau asemanatoare cu cele ale realistilor amricani, acest curent a incercat sa se indeparteze pe cat posibil de regulile impuse de catre realism, fiind influentati, dupa cum am spus si anterior, de operele artistilor pop. Atat arta pop cat si fotorealismul aveau ca principal scop revalorificarea artelor vizuale, deoarece, la jumatatea secoluui XX, fotografia a devenit o importanta parte a presei, diminuandu-se in acest fel caracterul sau artistic.

Termenul “fotorealism” a fost folosit pentru intaia oara de catre autorul Louis K. Meisel in anul 1969. Cativa ani mi tarziu, Louis K. Meisel incearca sa defineasca cat mai complex fotorealismul la cererea lui Stuart M. Speiser. In acest fel, Meisel a conceput o definitie complexa a fotorealismului, definitie organizata in cinci puncte principale, dupa cum urmeaza:
1. Artistii fotorealisti folosesc aparatul foto si fotografiile ca surse principale de informare si inspiratie.
2. Artistii fotorealisti folosesc un sistem mecanic sau semimecanic pentru a transpune informatia pe panza.
3. Artistii fotirealisti trebuie sa detina abilitatile tehnice necesare pentru a face ca opera de arta finala sa semene cat mai mult unei fotografii.
4. Artistii fotorealistii trebuie sa isi fi expus deja operele de arta pana in anul 1972 unei gaalerii pentru a se considera ca fac parte din gruparea centrala a fotorealistilor.
5. Artistii trebuie sa isi fi dedicat cel putin cinci ani dezvoltarii acestui curent artistic.

Citește și:  Cine a inventat aparatul de fotografiat?
Tablou facut cu pixul, Foto: zambilanbranza.wordpress.com
Tablou facut cu pixul, Foto: zambilanbranza.wordpress.com

Caracteristicile fotorealismului

Artistii fotorealisti se inspira, dupa cum am spus si in randurile anterioare, din fotografiile pe care le realizeaza anterior. Diferenta dintre fotografie si panza este ca cea din urma, opera de arta in sine, are dimensiuni mult mai mari.

Picturile caracterisice acestui curent infatiseaza de cele mai multe ori locuri interesante, peisaje, obiecte foarte comune si uneori portrete. Picturile nu sunt extraordinare din punctul de vedere al viziunii artistice, avand in vedere ca ele infatiseaza momente banale din viata de zi cu zi a Americii. Chiar si asa, picturile fotorealiste nu pot fi considerate plictisitoare sau irelevante pentru conceptul artistic. Din contra. Au exista si artisti, unul dintre acestia fiind Glennray Tutor ale carui picturi sunt pline de viata, obiectele sau scenele prezentate fiind reliefate in culori vibrante.

Cea mai importanta caraceristica a fotorealismului este atentia artistilor la detalii. Artistii trebuie sa reproduca pe panza chiar si cel mai mic detaliu al fotografiei. Inainte de a realiza o opera de mari dimensiuni, fotorealistii incepatori au transpus pe panza imagini de dimensiuni reduse si mai sarace in detalii.

Tehnica folosita de catre fotorealisti pentru realizarea operei de arta este una foarte complexa. Dupa alegerea fotografiei sau fotografiilor potrivite, artistul trebuie sa proiecteze imaginea pe panza prin diverse mijloace, de cele mai multe ori folosind un proiector sau o coala indigo. Dupa aceea, artistul fotorealist trebuie sa reproduca detaliile fotografiei care sta la baza operei sale fie cat mai fidel posibil, fie oferind o interpretare personala pentru a obtine efectul dorit. Toate elementele trebuie sa fie armonios imbinate, intregul proces fiind unul foarte complex si chiar dificil.

Artisti reprezentativi

Prima generatie de artisti fotorealisti care s-a dezvoltat pe teritoriul Statelor Unite a cuprins pictori precum Richard Estes, Ralph Goings,Charles Bell, Don Eddy si Tom Blackwell. Desi lucrau independent de cele mai multe ori, subiectele abordate de catre pionierii fotorealismului erau foarte asemanatoare, cele mai multe dezvaluind evenimente mondene, scene urbane sau din viata de familie.
Incepand cu anul 1980, fotorealismul s-a raspandit rapid in intreaga lume, artisti de seama ai Europei fiind Franz Gertsch, Raphaella Spence, Bertrand Meniel si Roberto Bernardi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.