Furtuna imunologică şi pandemia de coronavirus (COVID-19). “Imunitatea de grup” – o strategie controversată

Furtuna imunologică este un tip de reacţie a organismului uman, determinată de anumite condiţii, şi care a fost sesizată şi în multe cazuri de pacienţi infectaţi cu coronavirus (COVID-19). În contextul actual, în care pandemia de coronavirus (COVID-19) a cuprins întreaga planetă şi a schimbat regulile existenţei noastre peste noapte, la nivel individual şi colectiv, trebuie să fim permanent în gardă, să conştientizăm riscurile la care ne-am putea expune dacă nu respectăm regulile şi restricţiile, să facem apel la raţiune şi să găsim resurse şi curaj pentru a merge înainte.

La fel de important este să fim atenţi la organismul nostru, la semnalele pe care ni le trimite, să le decodăm corect, în funcţie de explicaţiile şi recomandările medicilor, şi să acţionăm în consecinţă.

Toată lumea ştie acum (sau ar trebui să ştie) că persoanele infectate cu coronavirus (SARS-CoV-2) prezintă simptome similare cu cele ale gripei – febră, tuse, dureri musculare, dificultăţi respiratorii, senzaţia de sufocare – şi că perioada de incubaţie a virusului este de 7-14 zile, chiar 24 de zile, după cum spun medicii chinezi. În cazurile severe, se poate ajunge, în scurt timp, la pneumonie, la Sindromul Acut Respirator Sever, la insuficienţă renală şi chiar deces.

În mod obişnuit, sistemul imunitar al organismului este un luptător excepţional împotriva răcelilor, a gripei, a oricăror altor infecţii sau agresiuni exterioare. Este deja un loc comun că un sistem imunitar puternic este o garanţie a sănătăţii şi a vieţii, de aceea este important să respectăm regulile de igienă, să ne hrănim sănătos, să oferim organismului, prin alimentaţie, mineralele şi vitaminele de care are nevoie, să ne hidratăm corect etc.

Există însă şi o situaţie specifică – ceea ce medicii numesc “furtuna imunologică” – un fenomen legat de imunitatea organismului, dar, care, paradoxal, poate vulnerabiliza anumite persoane în fata bolilor, inclusiv în cazul acestui agent patogen atât de virulent – COVID-19.

Ce este “furtuna imunologică”?

“Furtuna imunologică” sau “şocul citokinic” (în engleză, “cytokine storm”) este o reacţie exagerată, disproporţionată, a sistemului imunitar al organismului în faţa agenţilor patogeni, care are urmări grave asupra pacienţilor, indiferent de natura bolii, inclusiv în cazul îmbolnăvirii provocate de COVID-19.

Este foarte important de ştiut că, potrivit unor statistici, in general, doar 10-15% din totalul populaţiei poate dezvolta o “furtună imunologică”, din pricina mutaţiilor unor gene. Iar când apare o “furtună imunologică”, manifestată prin febră, înroşirea pielii, oboseală extremă, greaţă, medicii sunt preocupaţi, mai întâi, să tempereze o astfel de reacţie atipică a organismului, pentru a elimina riscurile majore în privinţa respectivilor pacienţi.

Se presupune că “furtuna imunologică” sau “şocul de citokine” a fost, probabil, responsabil de multe decese în timpul pandemiei de gripă spaniolă, din 1918. Diverse analize legate de epidemia SARS, din 2002, sugerează, de asemenea, că numeroase cazuri grave au fost generate de aceeaşi “furtună imunologică”, precum şi multe victime ale gripei aviare H5N1.

În definiţiile specialiştilor, “furtuna imunologică” înseamnă o producţie excesivă de citokine, declanşată de un agent patogen de virulenţă extremă şi care se concretizează într-un răspuns violent al sistemului imunitar.

Citokina este o moleculă secretată de către limfocite (care se găsesc în limfă – lichid care transportă diferite substanţe între sânge şi ţesuturi) şi în sânge şi care are rol important în imunitate. Citokinele (din care fac parte şi interferonii), aşa cum sunt definite în dicţionarele medicale, sunt “proteine constituite din aminoacizi care acţionează asupra celulelor, având receptori proprii fiecărui tip de celulă”.

Şocul citokinic sau “furtuna imunologică” poate fi cauzat de un virus emergent, care se reproduce foarte repede, generând o supraproducţie de citokine, fenomen aproape incontrolabil in fazele avansate.

Mai trebuie ştiut că “furtuna imunologică” este o reacţie a sistemului de apărare nespecific al organismului, adică a sistemului imunitar înnăscut, nu a celui specific, dobândit, care vizează agenţi patogeni cunoscuţi şi care reacţionează eficace şi rapid la o nouă infecţie, cu ajutorul anticorpilor. Şoc citokinic se produce uneori, de pildă, şi în cazul transplantului de organe.

Furtuna imunologică şi pandemia de coronavirus (COVID-19)

Virusul COVID-19 are, pe lângă rata de răspândire extraordinar de rapidă, şi această specificitate – că poate provoca o “furtună imunologică” sau un “şoc citokinic”, cu efecte grave asupra plămânilor (cum s-a întâmplat şi în cazul epidemiilor cu virusurile H5N1, H1N1, Ebola, SARS – Severe acute respiratory syndrome – cauzat de coronavirusul SARS-CoV sau MERS – Middle East Respiratory Syndrome).

Medicii chinezi, în toată această perioadă, de când a început răspândirea virusului COVID-19, au observat că, într-adevăr, s-au confruntat cu multe cazuri de pacienţi infectaţi cu COVID-19, la care s-a manifestat şi o “furtună imunologică”.

O echipă de cercetători de la Spitalul Tongji, din Wuhan, a selectat 29 de pacienţi cu COVID-19 şi i-a împărţit în trei grupuri – cu forme uşoare ale bolii, severe şi critice. Modificările indicatorilor, în cazul celor trei grupuri, au fost analizate şi comparate şi au ajuns la concluzia că diferenţa între formele uşoare şi cele critice era dată de citokinele serice. În cazul COVID-19, virusul atacă sistemul imunitar printr-un ataşament la globulele albe, similar cu HIV, care determină o eliberare explozivă de citokine inflamatorii care vizează diverse organe.

Aşadar, medicii chinezi spun că este esenţial, în tratarea pacienţilor cu COVID-19, să se urmărească, din timp, evoluţia citokinelor serice, care prezic severitatea bolii, astfel încât să se poată lua măsuri prin care să se evite o reacţie imunologică supradimensionată a organismului.

“Imunitatea de grup” – o strategie controversată

“Imunitatea de grup” nu este legată în mod direct de “furtuna imunologică”, ci de posibilitatea de a se crea imunitate la noul coronavirus, printr-o strategie (controversată) de a acţiona în condiţiile pandemiei de COVID-19.

În împrejurările în care Europa a devenit epicentrul pandemiei de COVID-19, în condiţiile în care, în Italia, numărul îmbolnăvirilor creşte vertiginos şi este aproape să le depăşească pe cele din Wuhan (China), iar cele mai multe ţări au ales ca modalitate de apărare izolarea la domiciliu, Regatul Unit al Marii Britanii a optat pentru o strategie diferită – “imunitatea de grup” sau “imunitatea în masă”.

Ca urmare, în Regatul Unit, au fost luate puţine măsuri restrictive, în ideea că, dacă virusul se răspândeşte lent, s-ar putea obţine o imunitate în masă, evitându-se astfel suprasolicitarea sistemului sanitar, cu un număr mare de îmbolnăviri în timp scurt, şi colapsul economic, prin încetarea activităţii în diversele sectoare ale economiei.

Dacă, deocamdată şi pe un termen relativ lung, până la obţinerea unui vaccin, COVID-19 nu poate fi oprit, este foarte probabil ca acesta să devină un virus anual, o infecţie sezonieră, spun specialistii englezi care au propus strategia imunitătii in masă.

Marea problemă este că, la o “imunitate de grup”, nu se poate ajunge decât în condiţiile în care 60% din populaţie ar fi afectată, adică aproximativ 40 de milioane de englezi. Or, acest fapt ar presupune un număr mare de decese, în primul rând oameni în vârstă, mai vulnerabili din pricina asocierii agravante cu alte boli.

Abordarea Regatului Unit al Marii Britanii a stârnit vii controverse, oamenii sunt revoltaţi, speriaţi, iar OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) a criticat dur o astfel de abordare. Ca urmare, Regatul Unit a anunţat astăzi, 18 martie 2020, închiderea şcolilor, izolarea la domiciliu, timpde patru luni, a persoanelor cu vârsta peste 70 de ani, rechiziţionarea clinicilor şi a hotelurilor pentru tratarea pacienţilor şi probabil că vor urma şi alte măsuri restrictive, după modelul celorlalte ţări, chiar dacă rezultatele pozitive se lasă aşteptate, iar omenirea trece printr-una dintre cele mai dramatice experienţe.