Centaurus A, cunoscuta si sub denumirea de NGC 5128, este o galaxie lenticulara care se afla la aproximativ 11 milioane de ani lumina distanta de Pamant. Aceasta se afla in constelatia Centaurus. Este una din cele mai apropiate galaxii radio, asa ca a fost studiata indelung. Galaxia Centaurus A este pe locul cinci in topul celor mai luminoase galaxii pe care le putem vedea pe cerul noptii. Aceasta poate fi studiata cu usurinta de catre astronomii amatori care se afla in latitudinile joase de nord si in emisfera sudica. Centaurus A este situata la aproximativ 4 grade nord de Omega Centauri. Protuberanta centrala luminoasa si benzile intunecate de praf sunt vizibile chiar si pentru binoclurile mari, iar structura suplimentara poate fi vazuta de telescoapele mai mari.
Jeturile puternice de plasma, care sunt responsabile pentru emisiile galaxiei in lungimile de unda radio si raze x, provin dintr-o gaura neagra supermasiva care se afla in centrul galaxiei. Utilizand Telescopul Spatial Spitzer, oamenii de stiinta au confirmat ca Centaurus A trece printr-o coliziune si, in prezent, devoreaza o galaxie spirala. Protuberanta acestei galaxii este compusa in principal din stele rosii evoluate. Cu toate acestea, discul de praf a fost locul de formare al unor stele mai recente. Peste o suta de regiuni de formare a stelelor au fost identificate in disc.
O galaxie lenticulara este tipul de galaxie care se afla intre o galaxie eliptica si una spirala. Aceste galaxii sunt galaxii care au discuri, la fel ca si cele in spirala, insa ele si-au folosit sau au pierdut cea mai mare parte din materia interstelara, de aceea formarea stelelor este minima. Din aceasta cauza, galaxiile lenticulare constau in principal din stele batrane, la fel ca si galaxiile eliptice. Aceste galaxii combina unele dintre caracteristicile galaxiilor in spirala si eliptice, insa nu pot fi limitate la definitia niciuneia dintre ele.
Galaxia Centaurus A include o supernova. Aceasta supernova, numita SN 1986G, a fost descoperita in interiorul benzii de praf a galaxiei in anul 1986. Mai tarziu, a fost identificata ca fiind o supernova de tip Ia care se formeaza atunci cand masa unei pitice albe creste suficient de mult pentru a fuziona carbon in interiorul sau – astfel atinge o reactie termonucleara. SN 1986G a fost utilizata pentru a demonstra ca spectrele supernovelor de tip Ia nu sunt identice si ca supernovele de tip Ia pot fi diferite in ceea ce priveste modul in care isi schimba luminozitatea in timp.
VIDEO:
