Un prototip al unui tip de galaxie neregulata, galaxia Trabucul (M82) formeaza o pereche binecunoscuta cu galaxia lui Bode (M81). Galaxia Trabucul este de asemenea cea mai apropiata galaxie cu explozii stelare. Fiind o galaxia cu explozii stelare, M82 prezinta o rata de formare a stelelor de zece ori mai mare decat in Calea Lactee. Se crede ca toate conditiile pentru activitatea de explozii stelare au fost declansate in urma unei intalniri apropiate cu M81, intr-o perioada cuprinsa intre 300 si 600 de milioane de ani in urma. Cele doua galaxii sunt incorporate intr-un nor imens de gaz, care, in parte, ar putea reprezenta materialul scos din acestea in timpul ultimei intalniri.

Cozile mareice si filamentele cuprind norul extins si par sa se uneasca pe cele doua galaxii. Un scenariu convingator este ca, la un moment dat, galaxia Trabucul ar fi fost o galaxie spirala mai masiva. Ultima intalnire cu M81 ar fi putut sa deposedeze galaxia Trabucul de stele si gaz, lasand-o cu protuberanta si discul nuclear reduse, asa cum apar azi. Cozile mareice si filamentele observate in sistemul M81-M82 in prezent ar putea reprezenta ramasitele gazului deposedat, care a apartinut odinioara celor doua galaxii.

Exploziile de formare a stelelor au produs efecte dramatice asupra galaxiei Trabucul. O eruptie colectiva de gaze a vanturilor stelare provenite de la mii de stele noi si supernove a declansat ejectia gazelor extrem de fierbinti (in special hidrogen si azot la temperaturi de cateva milioane de grade) care se extind din centrul galactic spre exterior pana la cateva mii de ani lumina. Gazele supraincalzite care rezulta din vanturile stelare sunt cunoscute in mod colectiv sub numele de “super vant”. O galaxie ca M82 se confrunta cu o perioada intensa de formare a stelelor, perioada care poate dura zece milioane de ani sau mai mult. In timpul perioadei de explozii stelare, stelele se pot forma la rate de zece pana la sute de ori mai mari decat este normal in galaxiile obisnuite. Luminozitatea acumulata a noilor stele masive face ca aceste galaxii sa fie unele dintre cele mai stralucitoare.

Declansarea exploziilor stelare in cadrul galaxiilor se datoreaza cel mai adesea intalnirilor gravitationale cu alte galaxii. Fortele si undele de soc ce rezulta din aceste intalniri comprima norii moleculari existenti situati in regiunile centrale ale galaxiei, determinand formarea de noi stele. Noile stele produc apoi vanturi stelare violente care, impreuna cu undele de soc provenite de la supernove, comprima mediul interstelar si declanseaza o reactie in lant de formare a si mai multor stele.

Valul de formare a stelelor poate matura intreaga regiune centrala a unei galaxii, unde se afla cea mai mare parte a gazului. Cand norii de gaz au fost epuizati, formarea de stele inceteaza in cele din urma. Astronomii cred ca majoritatea galaxiilor au cunoscut perioade de activitate intensa de explozii stelare, in trecutul indepartat, si ca vanturile galactice colective au realimentat mediul intergalactic cu elemente mai grele (carbon, oxigen si fier).

VIDEO:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.