Galaxia Vartejul a fost prima structura spirala care a fost observata de catre Lordul Rosse in anul 1850, intr-o perioada in care adevarata natura a galaxiilor era necunoscuta. Frumusetea sa incontestabila explica recunoasterea sa drept o adevarata opera de arta a cerului. Mai putin apreciat este faptul ca galaxia Vartejul reprezinta o demonstratie dramatica a unei perechi de galaxii aflate in interactiune. Ca structuri cu adevarat imense, galaxiile sunt relativ mari in comparatie cu distanta medie dintre ele. Majoritatea galaxiilor sunt separate de o distanta de numai 20 x diametrul lor, in comparatie cu stelele care sunt separate de o distanta de 10 milioane x diametrul lor. Drept rezultat, cele mai multe galaxii ar putea intalni alte galaxii de cel putin cateva ori in timpul vietilor lor extrem de lungi. Intalnirile pot fi niste fuziuni “majore”, care implica ciocnirea a doua galaxii cu mase comparabile, sau fuziuni “minore”, care implica inghitirea unei galaxii satelit mai mica de catre o galaxie mai mare.
Astronomii sunt de parere ca, in prezent, formarea galaxiei este un proces ierarhic aflat in plina desfasurare. Forma de baza a unei galaxii este stabilita la inceputul istoriei sale, atunci cand aceasta apare din norul primordial in care a fost creata. Cateva miliarde de ani mai tarziu, galaxiile continua sa evolueze, chiar si in momentul de fata, prin intermediul unor fuziuni majore si minore. Coliziunile si fuziunile au avut loc mai des la inceputul universului, insa acestea continua si in epoca actuala. Atunci cand au loc aceste intalniri, imediata vecinatate a structurilor masive stabilesc forte gravitationale puternice, cunoscute drept “maree”. Pe masura ce galaxiile se apropie una de alta, fortele enorme de atractie actioneaza, adesea in mod dramatic si violent, pentru a modifica structurile ambilor participanti.
Sistemul de galaxii M51A si M51B
Obiectul cu numele de Messier 51 (galaxia Vartejul) reprezinta de fapt doua galaxii. NGC 5194 (M51A) reprezinta minunata spirala, in timp ce NGC 5195 (M51B) este cel mai probabil o galaxie pitica neregulata care acum este situata in spatele galaxiei spirala mai mare. Au existat multe incercari de a explica morfologia si evolutia sistemului NGC 5194/5195, inclusiv a puntilor mareice aparente si a designului spiralat. Simularile sugereaza ca NGC 5195 este situata cu mult in spatele galaxie NGC 5194 si ca cele doua galaxii se indeparteaza una de cealalta. Aceste doua galaxii care compun galaxia Vartejul au avut parte de cea mai apropiata abordare acum 70 de milioane de ani, pe vremea cand NGC 5195 a intalnit discul galaxiei NGC 5194 in cadrul unei treceri foarte inclinate.
Efectele acelei interactiuni includ cateva caracteristici ale unor perturbari evidente, precum si o luminozitate generala si o intarire a bratelor spirale interioare ale galaxiei NGC 5194. Caracteristicile de perturbare includ asimetria bratelor spirale, atat in partea de nord, cat si in partea de sud, in raport cu NGC 5195. Bratul apropiat pare a fi subtire si extins, in timp ce bratul indepartat se risipeste catre exterior ca o structura perturbata. Efluentii extraordinari care se extind de la insotitoare catre nord, nord-vest si sud-est, au fost probabil rupti din aceasta atunci cand a avut loc intalnirea cea mai recenta.
Puntea aparenta dintre cele doua galaxii (bratul spirala nordic) este o iluzie, intrucat NGC 5195 se afla cu mult in spatele galaxiei NGC 5194 – bratul spirala apropiat este suprapus peste discul galaxiei NGC 5195, in aceeasi linie de vedere. O zona vizibila de formare a stelelor este evidenta in apropierea nucleului galaxiei NGC 5195 si, cel mai probabil, aceasta a fost declansata la momentul intalnirii recente.
Se crede ca nu toate caracteristicile perturbate ale complexului M51 provin din timpul acelei intalniri recente. Studiile in lungimi de unda radio au detectat un nor imens de gaz, lipsit de un omolog optic, care se raspandeste in afara de-a lungul partii estice a complexului M51 – acesta se extinde pana la aproximativ 300 000 de ani lumina si contine in jur de 500 de milioane de mase solare. Norul pare a fi o extensie a bratului spirala aparent din punct de vedere optic, insa cel mai probabil este o caracteristica independenta si o relicva a unei treceri anterioare care a avut loc acum 400 de milioane de ani. Soarta finala a complexului M51 va fi probabil o degradare lenta a orbitei insotitoarei (perioada orbitala este acum de aproximativ 500 de milioane de ani, cu o axa majora de 50 000 de ani lumina) spre o fuziune finala cu galaxia spirala si o destramare a insotitoarei, in aproximativ 1 sau 2 miliarde de ani.
