Ghionoaia verde (Picus viridis) este una dintre cele mai răspândite ciocănitori din Europa Centrală și de Nord, fiind recunoscută pentru penajul său verde strălucitor și sunetele distincte.
Această pasăre poate fi întâlnită în pădurile de foioase, parcuri și livezi, unde se hrănește în special cu furnici și alte insecte. Deși este o pasăre cățărătoare, ghionoaia verde poate fi adesea văzută pe sol, vânând insecte. Cuibărește în scorburile copacilor bătrâni, pe care le amenajează cu ajutorul ciocului său puternic.
Habitatul și distribuția ghionoaiei verzi
Ghionoaia verde (Picus viridis) este una dintre cele mai raspandite ciocanitori din Europa Centrala, Africa de Nord-Vest, Asia Mica, Persia. Popular este numita si verdoaica.
Traieste in padurile de foioase, parcuri, livezi si poate fi recunoscuta dupa sunetele caracteristice pe care le scoate ,,gluck-gluck-gluck-gluck”, care se aud intai mai incet si apoi mai repede.
Caracteristicile fizice ale ghionoaiei verzi
Penajul este verde pe partea dorsala si putin mai deschis pe partea ventrala. Masculul prezinta pe partea superioara a capului si in zona cefei o pata de culoare rosie, care il diferentiaza de femela. Are o lungime de 30-36 cm si deschiderea aripilor de 45-50 cm.
Dieta și comportamentul de hrănire al ghionoaiei verzi
Ghionoaia verde poate fi vazuta mereu pe sol, vanand in special furnici si larve, pe care le lipeste mai intai de limba ei lunga si apoi le consuma. Prinde diferite insecte, uneori vaneaza si reptile mici. Cand este speriata sau in pericol, zboara iute pe cel mai apropiat copac si se catara intotdeauna in sus, cum fac toate ciocanitorile.
Reproducerea și ciclul de viață al ghionoaiei verzi
Pentru cuibarit foloseste de obicei scorburile existente in copacii batrani, dar le amenajeaza scobind cu ciocul lemnul moale si putrezit. Cuibul poate fi terminat de mascul si femela in aproximativ 14 zile. Pe langa scorburile de cuibarit, aceste pasari obisnuiesc sa-si pregateasca si scorburi de dormit.
Femela depune cinci sau sase oua de culoare alba, care apoi sunt clocite de ambii parteneri timp de 20 de zile. Apoi ies puii care la inceput sunt golasi, vor avea pene abia dupa 21 de zile. Puii vor fi protejati si hraniti de ambii parinti. Dupa ce incep sa zboare, familia se destrama.
Ghionoaia verde face parte din ordinul Piciformes si familia Picidae.
Curiozități despre ghionoaia verde
Ghionoaia verde este cunoscută pentru câteva trăsături unice și fascinante. De exemplu, este una dintre puținele ciocănitori care petrec mult timp pe sol, în loc să își petreacă majoritatea timpului în copaci. Această adaptare se datorează preferinței sale pentru furnici, care reprezintă principala sursă de hrană.
De asemenea, ghionoaia verde este capabilă să emită un sunet distinctiv asemănător unui râset, folosit atât pentru comunicare, cât și pentru a-și marca teritoriul. Păsările tinere încep să emită aceste sunete încă de la o vârstă fragedă, înainte de a învăța să se hrănească singure.
Un alt aspect interesant este modul în care își construiesc cuiburile: deși folosesc scorburile existente în copaci, ghionoaiele verzi sunt capabile să creeze cuiburi noi în lemnul moale sau putrezit, scobind cu ciocul lor puternic.
Video – Ghionoaia verde (Picus viridis):
