Ginkgo biloba, copacul nemuritor, fascinant şi indestructibil. Virtuţile miraculoase ale Arborelui vieţii pentru sănătatea umană

Ginkgo biloba este un arbore fascinant, cel mai vechi de pe Terra, apărut cu aproximativ 40 de milioane de ani înainte de epoca dinozaurilor. Se ştia de mai mult timp că are o longevitate ieşită din comun, dar un studiu publicat anul acesta, in 2020, într-o revistă a Academiei Naţionale de Ştiinţă (National Academie of Science), din SUA, bazat pe analiza ADN-ului a 34 de arbori, cu vârste între 15 şi 667 de ani, originari din China, au arătat că Ginkgo biloba a apărut în urmă cu peste 270 de milioane de ani şi poate trăi în jur de 3 000 de ani.

Acest copac impresionant, despre care se ştie acum că nu îmbătrâneşte, este originar din Asia, din sud-estul Chinei, din regiunea Munţilor Tianmushan. Este extraordinar de rezistent la boli, paraziţi, poluare, frig, furtuni etc. Singurii factori defavorabili pentru arborele Ginkgo pot fi doar omul şi dezastrele naturale.

Ginkgo biloba a supravieţuit şi bombei atomice de la Hiroshima, ridicându-se din cenuşă precum Pasărea Phoenix, acolo unde tot ce însemnase viaţă dispăruse, inclusiv templul din apropiere. După război, acest templu a fost reconstruit, integrând copacul şi ocrotindu-l, astfel încât clădirea principală are scările de intrare în stânga şi în dreapta arborelui, în formă de “U”.

În Japonia, în prezent, există un astfel de copac cu o vârstă de 1200 de ani, iar în China, un Ginkgo biloba din apropierea templului Di Lin (Templul Cerului), din sudul Beijingului, este în acel loc de peste 3000 de ani.

Ginkgo biloba, “Arborele vieţii”, în Europa

Ginkgo biloba este denumirea latinească a acestui arbore, “biloba” făcând referire la forma caracteristică a frunzelor, împărţite în doi lobi. În chineză, ca şi în japoneză, este numit “caise de argint” (cu trimitere la seminţele sale) sau “arborele cu o mie de coroane”, graţie nenumăratelor sale frunze care, toamna, devin galben-aurii şi formează un covor de aur în jurul trunchiului său.

În Europa, primii arbori Ginkgo biloba au fost aduşi de botanistul german Engelbert Kaempfer, din Japonia, unde petrecuse doi ani într-o misiune pentru Compania Olandeză a Indiilor de Est, aceştia fiind plantaţi, în 1730, în Grădina botanică din Utrecht.

În Franţa, primul Ginkgo biloba a fost plantat în 1782, în Grădina botanică din Montpellier, iar un lăstar din acesta, în Grădina Plantelor, din Paris. Aceşti copaci, plantaţi cu peste două secole în urmă, nu numai că trăiesc şi astăzi, dar înfăţişarea lor este impresionantă.

Aşa cum în chineză şi în japoneză, acestui copac i se spune “arborele cu o mie de coroane”, în Europa este numit si “arborele cu 40 de coroane”, pentru că, în secolul al XVIII-lea, un francez, pentru a face rost de 5 puieţi, din Anglia, a plătit suma de 40 de coroane.

Ginkgo biloba – Arborele sacru

“Arborele vieţii din Tibet”, cum mai este numit, era plantat, în timpurile vechi, de către preoţii budişti, în apropierea templelor şi pagodelor (temple în formă de piramidă), pentru virtuţile sale protectoare, pentru frumuseţea lui şi pentru a apăra edificiile respective de foc. Copacii bătrâni de Ginkgo sunt adoraţi în Asia ca adevăraţi zei.

Este “Arborele sacru al Orientului”, simbolizând iubirea, eternitatea, speranţa, puterea, cel mai misterios arbore al Creaţiei. Înfăşurând trunchiul copacului cu o frânghie din paie de orez, erau alungate spiritele rele.

Este, în acelaşi timp, un simbol al unităţii contrariilor – Yin şi Yang, complementare, nu opuse – Yin, parte a Creaţiei, întunericul, răceala, non-acţiunea, Yang – expresie a lumii fizice, a luminii, căldurii, dezvoltării.

Principiul Yin – Yang spune că nu există unul fără celălalt, că orice Yin conţine şi Yang, că trecerea de la Yin la Yang (şi invers) generează energia necesară vieţii. Ginkgo biloba este copacul venerat ca întruchipare a stării de armonie cu Universul, singura care duce la o viaţă lungă şi fericită (chiar la imortalitate), după cum credeau adepţii filosofiei şi religiei Tao-iste.

Frunza de Ginkgo este şi simbolul oraşului Tokyo, din Japonia, dar şi al oraşului Weimar, din Germania, unde Goethe a stat cea mai mare parte a vieţii. De altfel, marele scriitor german i-a şi dedicat un poem, intitulat “Divanul Oriental-Occidental, Ginko biloba”: ”Frunza acestui copac care, din Est,/S-a încredinţat grădinii mele/Oferă un sens ascuns/Fermecător pentru iniţiat./Este o fiinţă vie/Care s-a scindat în el însuşi/Sunt doi care se aleg unul pe altul/Atât de mult cât să fie unul?/Pentru a răspunde acestor întrebări/Cred că am găsit calea potrivită:/Nu simţi, la cântecul meu/Că eu sunt unul şi dublul?”.

Celulele “Arborelui vieţii” nu îmbătrânesc niciodată

Ginkgo este un arbore de talie medie spre mare. Poate să atingă 20-30 de metri înălţime şi este, potenţial, nemuritor. Când are un spaţiu suficient, poate să ajungă şi la 50 de metri înălţime, iar diametrul sau poate să atingă şi 10 metri.

De-a lungul trunchiului şi ramurilor copacul produce şi un fel de rădăcini aeriene (în chineză, “zhong ru”), care pot ajunge la pământ, dând naştere unor noi trunchiuri şi ramuri, caracteristică exclusivă a acestui arbore. Frunzele sale sunt unice, deoarece formează doi lobi, fiecare de forma unei palme şi nu prezintă nervuri centrale, aşa cum au ceilalţi arbori.

Analiza ADN-ului, în urma căreia s-a constatat că, practic, acest copac este nemuritor, a arătat şi că celulele din cambium, un fel de a doua scoarţă, un ţesut vegetal din zona generatoare, care asigură creşterea tulpinii şi a rădăcinii, nu prezintă semne de degenerescenţă, la copaci de vârste mari.

Se întâmplă însă ca, în timp, la copacii care depăşesc vârsta de 200 de ani, perioada de înflorire să scadă şi să se producă mai puţine seminţe, resursele arborelui fiind alocate pentru protecţia împotriva bolilor şi a stresului de mediu, ceea ce favorizează longevitatea, în raport cu talia.

Mai mult, pe lângă sistemul anti-imbătrânire, Ginkgo produce din ce în ce mai multe flavonoide, substanţe antioxidante şi hormoni protectori, adică dezvoltă un sistem imunitar din ce în ce mai eficient. Aşadar, capacitatea de a modula expresia genelor în funcţie de nevoi explică, în mare măsură, longevitatea acestui arbore.

Virtuţile miraculoase ale Arborelui vieţii pentru sănătatea umană

Prima utilizare medicinală a frunzelor de Ginkgo biloba a fost menţionată într-o colecţie chinezească de texte, primul “tratat” chinezesc de fitoterapie (Shen Nung Pen Tsao Ching), atribuit miticului împărat Shennong, erou civilizator, care a trăit în jurul anilor 2800 i.Hr.

Lui Shennong îi este atribuită şi inventarea sapei, a plugului, pentru lucrul pământului, precum şi a ceaiului medicinal. Aici, în “ Shen Nung Pen Tsao Ching”, se pomeneşte de utilizarea frunzelor de Ginkgo pentru îmbunătăţirea circulaţiei sângelui, pentru plămâni, piele, răni şi pistrui. Ulterior, toate aceste informaţii au fost descoperite în texte din timpul dinastiei Han (secolul al II-lea).

În 1932, japonezul Furukawa a izolat pentru prima dată “ginkgolidele”, studiate ulterior detaliat în privinţa structurii lor chimice şi a valenţelor medicinale, în legătură cu problemele respiratorii, astm, bronsită, dar şi pentru tulburările de auz, tuse, tuberculoză, memorie, dureri de stomac, hipertensiune arterială, anxietate.

Şi seminţele (“caisele de argint”), cu gust dulce, asemănător cu cel al cartofilor sau al castanelor prăjite, ale acestui arbore, au virtuţi terapeutice. Tradiţional, acestea erau folosite prăjite, ca ajutor pentru digestie, pentru calitatea lor de a suprima efectele vinului, în convalescenţă, ca tonic, pentru inhibarea diverselor infecţii, pentru a regla frecvenţa urinară (vezică, rinichi), febră, ca remedii anticancer şi antivirale.

Şi astăzi, în ţările orientale, dar importate şi în ţările din Occident, seminţele sunt vândute în pieţe, cu numele de Pa-Kewo, Pakgor sau Ginnan („migdale argintii” sau „nuci albe”), care pot fi coapte, prăjite sau fierte, fiind şi o importantă sursă de proteine, cu doar 3% grăsimi.

Ginkgo biloba, “Arborele tinereţii”, în medicina modernă

În prezent, nenumărate studii şi analize au evidenţiat calităţile excepţionale ale frunzelor, mugurilor şi seminţelor din fructele de Ginkgo (asemănătoare caiselor), toate produse numai de arborii de sex feminin. Există pe piaţă nenumărate produse, suplimente, remedii, care valorifică principiile active ale acestui arbore şi care se găsesc în farmacii şi în magazinele naturiste, sub formă de capsule, tablete, tincturi, ceaiuri, siropuri, creme. Efectele pozitive cele mai cunoscute ale produselor pe bază de Ginkgo sunt următoarele:

• Au rol neuroprotector, au efecte semnificative împotriva bolilor degenerative ale sistemului nervos, încetinesc evoluţia bolii Alzheimer;
• Îmbunătăţesc circulaţia sanguină, reducând riscul de boli cardiovasculare sau de atac cerebral;
• Stimulează memoria, datorită acţiunii benefice asupra sistemului circulator, care influenţează activitatea creierului;
• Combat depresia şi anxietatea, tocmai prin puternicul efect antioxidativ;
• Reglează metobolismul, combat efectul radicalilor liberi, ajută la asigurarea nivelului optim de insulină în sânge şi au efect protector împotriva obezităţii;
• Ameliorează manifestările astmului, prin beneficiile pe care le aduc sistemului respirator;
• Au acţiune benefică în afecţiunile oculare (degenerescenţa maculară, glaucom), în tratarea problemelor de auz şi vertijului;
• Ajută în tratarea afecţiunilor pielii, inclusiv psoriazis şi vitiligo, previn îmbătrânirea prematură a pielii şi estompează ridurile;
• Ameliorează simptomatologia ADHD (tulburarea de deficit de atenţie şi hiperactivitate), iar nenumărate cercetări în această privinţă sunt în curs.

  

Pentru felul în care se pot administra produsele pe bază de Ginkgo biloba este recomandat să se consulte un medic, care să stabilească dozele şi perioada în care să se administreze, având în vedere efectele puternice, ale acestor extracte, dar şi pentru a se evita interacţiunea cu unele medicamente. Se poate consuma şi sub formă de ceai din frunze uscate, cu aceleaşi beneficii ca şi în cazul suplimentelor alimentare, cu diferenţa că acestea din urmă sunt mai puternice.

Puterea şi viaţa arborelui Ginkgo

Ginkgo biloba, arborele nemuritor, a fost naturalizat şi în România, fiind rezistent şi la temperaturi foarte scăzute sau foarte ridicate, la secetă etc. Cel mai bătrân Gingko de la noi pare a fi cel din Dârste, Braşov. În anii 2000 au apărut, la noi, şi câteva pepiniere, pentru puieţi de Ginkgo, dovadă că, astăzi, “Arborele vieţii”, din indepărtatul Orient, este şi un arbore universal, un copac facinant, miraculos, o comoară globală.

“Istoria are încă multe mistere, printre acestea numărându-se si puterea şi viaţa arborelui Ginkgo. Oamenii nu pot fi siguri decât de un lucru: ei ştiu că au nevoie de el şi pentru mult timp”, spunea scriitorul francez Alain Serres, care a dedicat acestui arbore o carte întreagă.