Neologismele sunt cuvintele nou apărute într-o limbă, împrumutate sau create prin mijloace interne de îmbogățire a vocabularului, care pot să aparțină atât limbajului standard, cât și limbajelor specializate (stilurilor funcționale), în special stilului tehnico-științific, mult mai dinamic, în comparație cu celelalte. În limba română actuală, există peste 50.000 de neologisme, mai mult sau mai puțin asimilate de vorbitori, cele mai multe contribuind, indiscutabil, la bogăția fondului lexical și la varietatea și „prospețimea” exprimării, în diverse contexte.

Greșeli uzuale și corecturi

În comunicarea zilnică, neologismele sunt frecvent folosite greșit, atât în scris, cât și în vorbire. Acest segment își propune să evidențieze și să corecteze cele mai comune greșeli. De exemplu:

  • Administrație nu Administrare: mulți confundă aceste termeni, însă „administrație” se referă la procesul de gestionare sau organizare.
  • Afirma, nu Aferma: „a afirma” înseamnă a declara sau a susține ceva, în timp ce „aferma” este un termen incorect.
  • Întru și Intru: „întru” este forma corectă pentru expresii ca „întru realizarea obiectivelor”, în timp ce „intru” este o greșeală comună.

O categorie de neologisme cuprinde termeni care nu au avut echivalente în limba română, cum ar fi: „abajur”, „adeziv”, „aisberg”, „angro”, „bormașină”, „clinic”, „clovn”, „a delapida”, „a diviza”, „fuziune”, „golgheter”, „laser”, „lider”, „ofsaid”, „parlament”, „stres”, „ultrasunet”, „buldozer”, „boiler”, „radiolocație”, „picup”, „smoching”, „spicher”, „vizavi” etc. Astfel de termeni, pătrunzând în limba română începând cu secolul al XIX-lea, s-au adaptat la sistemul fonetic și morfologic al limbii române, scriindu-se așa cum se pronunță.

Neologismele care au pătruns mai de curând în limba română – multe dintre ele termeni internaționali – se ortografiază etimologic (așa cum se scriu în limba de origine) și se pronunță tot ca în limba de origine: „bridge”, „baby-sitter”, „bowling”, „bluegeans” (se admite că fiind corectă și forma blugi), „caw-boy”, „cocktail”, „cross”, „design”, „copyright”, „best-seller”, „fairplay”, „holding”, „lobby”, „marketing”, „management”, „mass-media”, „puzzle”, „stand-by”, „show”, „spleen”, „spray”, „summit”, „supermarket”, „team”, „thriller”, „walkman”, „weekend”, „whisky”, „western” etc. Probabil că, pe măsură ce aceste cuvinte vor fi utilizate de tot mai mulți vorbitori, se vor adapta (și acestea) la sistemul fonetic și morfologic al limbii române.

Citește și:  Cum este corect – baremuri sau bareme?

Alte neologisme se scriu așa cum se pronunță, și nu cum se scriu în limba de origine: „angro” (și nu en gros), „ofsaid” (nu off-side), „henț” (nu hands), „meci” (nu match), „fotbal” (nu football), „handbal” (nu handball), „jaz” (nu jazz), „schi” (nu ski), „lider” (nu leader) etc.

În cazul unor neologisme utilizate frecvent, trebuie evitate anumite greșeli în scriere și pronunțare, ca în situațiile următoare: „anticamera” (din it. anticamera, fr. antichambre) – „camera de așteptare” (nu antecamera), „a asambla” (nu ansambla), „bleumarin” (nu bleumaren), „contor” (nu contoar), „delincvent” (nu delicvent), „disident” (nu dizident), „a (se) enerva” (nu inerva, care are sensul de excitare a unui organ sau țesut), „escala” (cu sc, nu cu x ), „a escalada” (sc), „escapada” (sc), „a escorta” (sc), „escroc” (sc), „fascicul” (nu fascicol), „ostatic” (nu ostatec), „paliativ” – medicament care ameliorează o durere (nu paleativ), „manager” (pronunțat cum se scrie, și nu meneger), „premisă” – afirmație din care decurge o concluzie, punct de plecare al unei argumentații (nu premiza), „prerie” (nu preerie), „proroc” (nu prooroc), „reziduu/reziduuri” (nu reziduri), „tobogan” (nu topogan) etc.

Când folosim cratima

Cratima este un semn ortografic esențial în limba română, utilizat pentru a uni cuvinte în scopul clarificării sensului. Iată când este necesar să o folosim:

  • Cuvinte compuse: când două sau mai multe cuvinte formează împreună un nou concept (exemplu: s-a, ne-am).
  • Despărțirea silabelor la sfârșit de rând: pentru a îmbunătăți aspectul vizual al textului și a facilita lectura.
  • Forme verbale și pronume reflexive: pentru a indica relația dintre acțiune și subiect (exemplu: a se spăla, a-și aminti).

2 COMENTARII

  1. Bravo! Dăm lecții despre scierea și pronunțarea neologismelor, dar nu știm că se scrie corect „bluejeans” (cu j, nu cu g) și „cow-boy” (cu o, nu cu a).

  2. manager se pronunță:
    – in British English → /ˈmʌnɪdʒə(r)/
    – in American English → /ˈmænɪdʒər/

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.