Heringul cu denticuli este un pește mic, cu lungimea de numai 8 cm, care înoată în apele dulci, în râurile din vestul Africii. Această specie face parte din familia heringilor, din încrengătura Chordata, subordinul Clupeomorpha. Are denumirea științifică de Denticeps clupeoides și este considerat cel mai primitiv membru al familiilor heringilor (Denticipitidae.
Adaptările sale uimitoare la mediul acvatic îl ajută să supraviețuiască în ape cu debit rapid, oferindu-i mobilitate și eficiență în căutarea hranei.
Caracteristicile distinctive ale heringului cu denticuli
Acest pește este numit astfel deoarece are capul acoperit cu denticuli, care sunt ascuțiți ca niște dinți. Corpul rău are solzi mici de culoare argintie, iar pe abdomen acești solzi sunt modificați, apar ca niște zimți orientați posterior.
O altă caracteristică a acestei specii este că trăiește în apele dulci cu debit rapid, spre deoasebire de alte specii de hering care nu preferă un astfel de areal, ele trăiesc în mare. Acest pește este omnivor, dar este și un mare iubitor de zooplancton, de mici crustacee și larvele lor.
Heringul cu denticuli are lungimea corpului de 8 cm, deci este un pește foarte mic. În cazuri excepționale, unele exemplare pot ajunge și la lungimi corporale mai mari, de cel mult 15 cm. Interesant este faptul că această specie este dotată cu o linie senzorială laterală. Are capul destul de mare, maxilarele cu dinți, înotătoarea caudală adânc bifurcată, formată din doi lobi simetrici și bine evidențiați.
Corpul este hidrodinamic, compresiform, iar înotătoarele nu au radii osoase. Se spune că auzul acestui pește este îmbunătățit de faptul că are vezica gazoasă atașată de aparatul auditiv. Acest aspect apare la toate speciile de hering, chiar și la hamsii.
Habitatul și distribuția geografică
Mediul de viață la acestui pește este oarecum caracteristic speciei. El preferă râurile cu apă dulce, curată, din Africa de Vest, astfel poate fi observat în Râul Mungo din Camerun sau în Delta Nigerului.
Alimentația și comportamentul de hrănire
Înoată în apele repezi, își caută hrana formând bancuri cu alte exemplare, nu este o specie solitară. Preferă ca temperatura apei să fie de 20-25 grade Celsius. În perioada de reproducere, femela depune un număr mare de icre pe fundul nisipos al răurilor cu apă dulce.
Adaptările la mediul de viață
Heringul cu denticuli a dezvoltat adaptări unice pentru a supraviețui în râurile cu debit rapid. Structura sa corporală subțire și înotătoarele bine dezvoltate îi permit să manevreze eficient în curenți puternici. Spre deosebire de rudele sale marine, această specie poate rezista la variațiile de temperatură ale apelor dulci, menținându-se activă chiar și în condiții de stres termic moderat.
Rolul ecologic al heringului cu denticuli
Heringul cu denticuli joacă un rol esențial în ecosistemul râurilor africane. Acesta contribuie la controlul populațiilor de zooplancton și mici crustacee, fiind, în același timp, o sursă importantă de hrană pentru prădătorii mai mari, cum ar fi păsările acvatice și peștii răpitori. Dispariția acestuia ar putea avea un impact semnificativ asupra echilibrului trofic al habitatului său.
Vide0 – Hering:
