Jocurile cu zaruri, foarte cunoscute astăzi, în nenumărate variante, exprimând, ca şi alte jocuri, dimensiunea ludică a personalităţii umane, dar şi gândirea magică a unor timpuri îndepărtate, au o istorie la fel de veche precum cea a civilizaţiei umane.

Se ştie astăzi, cu certitudine, că zarurile au fost inventate cu peste cinci mii de ani în urmă, dovadă fiind cele mai vechi zaruri şi table de joc, care au fost descoperite în situl “Shahr-i Skohta” („Oraşul ars”), de pe actualul teritoriu al Iranului, unul dintre cele mai înfloritoare centre urbane din antichitate, producător de bunuri de lux, comparabil cu marile oraşe acelui timp, din Mesopotamia şi din India.

O altă dovadă care confirmă vechimea jocurilor cu zaruri este menţionarea acestora în “Rig Veda” (“Cartea Înţelepciunii”) – o colecţie de imnuri sacre (“sukta”), un text canonic major al hinduismului (una dintre cele mai vechi religii din lume), scris în sanscrită, aproximativ între anii 1700 şi 1 100 i.Hr.

Jocurile cu zaruri – din Orient, în spaţiul european

Zaruri, Jocuri de hazard
Zaruri, Jocuri de hazard

Jocurile cu zaruri au devenit foarte populare şi în antichitatea greco-romană. Legendele greceşti, dar şi Eschil, Sofocle, cei mai vechi tragedieni greci, din secolul al V-lea i.Hr., îl menţionează, de exemplu, pe Palamedes, regele insulei greceşti Eubeea, participant la Războiul troian, despre care spun că ar fi “inventat” jocul cu zaruri (deşi jocul era cunoscut cu multe secole înainte, in Orient), pentru a-i distra pe luptătorii din tabăra sa, în timpul îndelungatului asediu al Cetăţii Troia.

Potrivit lui Homer, autorul celebrei epopei “Iliada”, comandanţii greci, în aceeaşi perioadă a Războiului troian, practicau jocurile cu zaruri, aşezaţi pe piei de bou, în faţa cortului lui Ulise, eroul vestit pentru inteligenţa şi curajul său.

Jocurile cu zaruri s-au bucurat de succes şi în Imperiul Roman. Împăratul Octavian Augustus, împăratul Claudius Drusus erau extrem de pasionaţi de acest joc. Horaţiu, unul dintre cei mai importanți poeți din “perioada de aur” a culturii romane, recunoaşte, în unele dintre scrierile sale, pasiunea pentru zaruri la vârsta tinereţii.

Triburile germanice se pare că descoperiseră şi ele jocurile cu zaruri, senatorul roman Tacitus vorbind chiar despre anumiți jucători gata să-și pună în joc libertatea, dacă se întâmpla să piardă totul.

Zarurile şi semnificaţiile lor

Jocurile cu zaruri
Jocurile cu zaruri

Celor mai multe jocuri de noroc li se spune şi “jocuri de hazard”, iar denumirea nu este întâmplătoare, ci derivă tocmai din acest cel mai vechi joc – jocul cu zaruri – originea cuvântului “hazard” aflându-se în limba arabă – “alz-zahr” (zar).

De la formele rudimentare de jocuri cu zaruri, până la cele mai spectaculoase jocuri de cazinou online de azi – cu cele mai bune sloturi, cu design atrăgător, animaţii surprinzătoare şi o mulţime de alte provocări, zarurile, aceste mici obiecte cubice sau în alte forme, dintre cele mai neaşteptate – tetraedu, octoedru, dodecaedru, sferice etc. – nu au încetat, de-a lungul a mii de ani, să întreţină predispoziţia fiinţei umane spre competiţie, spre afirmarea spontaneităţii şi a riscului, au rezolvat conflicte, au creat provocări noi, au adus în prim plan şansa, norocul, uneori destinul.

Iar dacă despre “şansă” oamenii cred, în general, că este dată de zei, legendele spun că primii tentaţi de “jocurile de noroc” au fost chiar zeii din Olimp, care şi-au împărţit cerul, Pământul şi marea printr-un asemenea joc.

Făcute iniţial din os, piatră, lemn, bronz, apoi din fildeș, alabastru, cristal, teracotă, zarurile puteau avea patru, şase, douăsprezec, paisprezece sau chiar 20 de feţe, aşa cum arată un zar găsit în Egipt, datând, aproximativ, din secolele al II-lea – al IV-lea, şi păstrat, în prezent, la Muzeul Metropolitan de Artă din New York.

În templele romane, în antichitate, zarurile erau folosite de auguri (preoţi cărora li se atribuia facultatea de a prevesti viitorul sau de a interpreta voința zeilor) pentru divinaţie. Aceştia aruncau zarurile inscripţionate cu litere şi, dacă aveau noroc, după mai multe aruncări, reuşeau să formeze câte un cuvânt, căruia îi atribuiau o anumită interpretare.

Jocurile cu zaruri în Evul Mediu

Pentru cavalerii medievali, jocurile cu zaruri au devenit modalitatea principală de petrecere a timpului liber, în aceeaşi epocă apărând şi meseria de fabricant de zaruri. Producătorii de zaruri erau numiți “decidenți” și făceau doar piese unice.

Citește și:  Fibula - cea mai veche bijuterie

În aceeaşi perioadă, zarurile erau folosite și pentru a juca șah, fiecare parte a zarului corespunzând unei piese din joc, care trebuia mutată. Treptat s-a schimbat şi dimensiunea zarurilor, trecându-se de la o dimensiune mică, de aproximativ un centimetru, la ceea ce sunt astăzi.

După căderea feudalismului, faimoșii mercenari germani numiţi “landsknechts” au dobândit reputația de a fi jucători notorii de zaruri, cei mai înverşunaţi ai timpului lor. Multe dintre zarurile epocii erau sculptate, în mod curios, cu imagini de oameni și animale.

Jocurile online cu zaruri

blank
Jocurile cu zaruri online

După mai bine de cinci mii de ani de la inventarea zarurilor şi după o istorie fără discontinuităţi, astfel de jocuri nu numai că nu au dispărut, dar au câştigat o extraordinară popularitate în cazinourile online.

În anii 2000, Reiner Knizia, un foarte cunoscut designer de jocuri, premiat, în 2008, cu «Spiel des Jahres» («Jocul anului»), pentru jocul «Keltis», a inventariat peste 150 de jocuri diferite, cu două, trei, patru sau mai multe zaruri. El însuşi este autorul jocului de zaruri «Pickomino», vândut în peste un million de exemplare.

Printre jocurile cu zaruri online, foarte populare sunt astăzi, de exemplu, «Craps» (adus în Europa din SUA), «421» (cu trei zaruri), «Killer» (cu cinci zaruri), «Kinito», «Yam’s», «Liar’s dice» etc.

Superstiţii despre zaruri

Zaruri
Zaruri

Pentru că jocurile cu zaruri, ca şi multe alte jocuri de noroc, sunt legate de “hazard” şi “şansă”, în mod firesc, în timp, s-au născut diverse superstiţii. De pildă, unii cred că zarurile trebuie aruncate doar atunci când este momentul, pentru a nu irosi aruncările norocoase, alţii, dimpotrivă, susţin că încercările, înainte de jocul propriu-zis, pot alunga ghinionul.

O altă superstiţie spune că nu este de bun augur să fie folosite zarurile în zilele de luni sau miercuri, iar dacă unele zaruri s-au dovedit a fi nenorocoase, acestea trebuie aruncate.

Zarurile “bune” nu trebuie lăsate să se “odihnească”, pentru că ar putea să-şi piardă norocul.

Mai există şi credinţa că nişte zaruri purtate în buzunar aduc noroc, iar dacă cineva găseşte un zar, să fie atent câte puncte sunt pe faţa superioară – 1 punct ar putea însemna o veste importantă, 2 puncte – călătorie, 3 puncte – surpriză, 4 puncte – ghinion, 5 puncte – trădare, 6 puncte – primirea unei sume de bani.

Zarurile – Ştiaţi că…

Jocurile cu zaruri
Jocurile cu zaruri
  • În afară de zarurile poliedrice, cu 4, 6, 8, 10, 12 și 20 de feţe, există şi zaruri cu până la 100 de laturi.
  • Dacă se adună numerele părților opuse ale unui zar cu șase fețe, se obține întotdeauna suma de 7 puncte.
  • “Strămoşul” jocului de table, cu puluri şi zaruri, este “Senet”, practicat în Egiptul antic. În Mesopotamia, un joc asemănător se numea “Jocul Regal al lui Ur”.
  • Cele mai scumpe zaruri sunt cele confecționate din metale prețioase (aur, argint, platină) si diamante, cu prețuri cuprinse intre 10 000 si 100 000 de dolari. Colecționarii le apreciază pentru valoarea lor estetică, pentru modele si pentru culori.
  • Prin studierea șanselor pe care le are un jucător de a obține un total dat, prin aruncarea a două zaruri, matematicianul francez Blaise Pascal a stabilit bazele calculului probabilităților.

Expresii celebre cu “zaruri”

In legatură cu zarurile, in mod firesc, memoria colectivă a pastrat, de-a lungul timpului, o serie de expresii care fac aluzie la “şansă”, “hazard”, cum ar fi:

  • Sofocle – “Zarurile cad întotdeauna bine
  • Iulius Cezar – “Alea jacta est” (Zarurile au fost aruncate”)
  • Albert Einstein – “Dumnezeu nu joacă zaruri
  • Stephane Mallarme – “O aruncare a zarurilor nu va alunga niciodată şansa
  • Navjot Singh Sidhu – “Cel care nu aruncă zarul nu se poate aștepta să obțină şanse”.

 

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.