Dacă aveţi chef de umblat haihui şi sunteţi gata să vă lăsaţi surprinşi, vă invit la o plimbare prin Tulcea mea natală!

Fiind oraşul unde am crescut şi am locuit aproape 20 de ani, nu am cum să fiu obiectivă în poveştile mele. De fapt, voi fi cu siguranţă foarte subiectivă, căci, pentru mine, Tulcea nu suportă vreo comparaţie sau asemănare cu alte oraşe, deoarece mă raportez diferit la locurile de aici. Fiecare clădire, stradă sau monument îmi trezeşte câte o amintire care colorează realitatea în nuanţe vii.

În cazul în care plănuiţi o vacanţă în deltă şi vreţi să faceţi un popas de o zi-două la Tulcea, vă puteţi inspira din această plimbare virtuală pentru a vă face o idee cu privire la principalele locuri de vizitat în oraş.

Câteva date despre Tulcea: este judeţul cu cea mai mare diversitate etnică, aici locuind laolaltă, de-a lungul vremii, români, turci, ruşi lipoveni, ucraineni, greci, italieni, etc.. Include cel mai nou pământ românesc, Delta Dunării, dar şi cei mai vechi munţi, Munţii Măcinului. Oraşul, urmaş al vechii cetăţi Aegyssus, se întinde pe şapte coline şi are o populaţie de aproape 100.000 de locuitori. Cele mai multe clădiri importante au fost construite după 1860, deoarece, în perioada anterioară, zona a fost devastată în urma războiului ruso-turc.

Acum că am făcut cât de cât cunoştinţă, să pornim la drum! Plimbarea noastră prin Tulcea începe cu Piaţa Civică, inima oraşului şi un bun loc de promenadă. Piaţa este dominată de statuia ecvestră a lui Mircea cel Bătrân, opera sculptorului Ion Jalea, dezvelită la 1 decembrie 1972. Zona a fost refăcută între ani 2007-2009, prilej cu care s-au reorganizat spaţiile verzi şi locurile de joacă. Vechea fântână simplă, sub forma unui bazin pătrat cu o ţâşnitoare în mijloc, a fost înlocuită cu una modernă, împodobită cu mozaic, reprezentând diferiţi peşti. În plus, parcă s-au înmulţit şi porumbeii. 😀

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERA

Un alt mozaic se află pe blocul mare din Piaţa Civică (Belvedere), mai exact pe latura dinspre strada Babadag. Este o imagine foarte colorată însă predomină nuanţele de albastru, că doar ne aflăm pe malul Dunării şi la gura Deltei! Mozaicul a fost realizat de artistul plastic Spiru Chintilă, în anul 1978, şi prezintă, într-un stil realist-socialist, dezvoltarea economică şi socială a oraşului după al doilea Război Mondial. Deşi are ceva iz comunist, mie mi se pare o imagine foarte reuşită, bine executată şi care sper să reziste mult timp de-acum încolo.

Citește și:  Paris: mai mult ca perfectul. Ultima zi

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Mergând în sus, pe strada Babadag, dăm la un moment dat, pe partea stângă, de sinagoga oraşului, proaspăt renovată. Comunitatea evreiască a oraşului este, în prezent, foarte redusă (sub 50 de persoane) însă mă bucur că această clădire nu a fost lăsată în paragină, ci i s-a dat un suflu nou. Până la urmă, e parte din istoria Tulcei.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Dacă ne întoarcem şi coborâm spre centru, trecând de sensul giratoriu, vedem o biserică mare, albă, în compania unui părculeţ cochet. Este vorba de catedrala Sf. Nicolae, biserică ridicată în anul 1865, în stil bizantin, cu trei turle.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Vizavi, se află o clădire cu alb şi albastru, modernă, unde funcţionează Teatrul Jean Bart, inaugurat la 15 februarie, 2008. Pe vremuri, aici era cinematograful Patria. Teatrul Jean Bart cuprinde mai multe săli de spectacole unde sunt puse în scenă piese de treatru sau au loc concerte şi alte evenimente. Nu pot să zic că arhitectura clădirii mi se pare foarte inspirată (nu că cea dinaintea sa ar fi fost mai reuşită…), parcă e prea strălucitoare şi netedă faţă de lucrurile din jur. Îmi doresc să pot ajunge măcar o dată la o piesă de treatru aici. Până acum, n-am găsit prilejul.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Puţin mai jos de clădirea teatrului, se află Casa Avramide, un edificiu refăcut de curând, după mult timp în care a stat închis, în reparaţii. O bună bucată de vreme, aceasta a găzduit Muzeul Delta Dunării, mutat între timp într-o locaţie nouă (ajugem în curând şi acolo). Numele casei provine de la Alexe Avramide, un întreprinzător local de succes, care a dezvoltat afaceri în domenii diverse, fiind proprietar de mori, ateliere, fabrici şi terenuri. Casa datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind ridicată la iniţiativa lui Avramide. Lucrările au fost realizate de meşteri italieni.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Casa Avramide a fost, şi încă este, una dintre cele mai frumoase clădiri din oraş. Reabilitarea s-a făcut foarte bine, păstrând specificul arhitectural. Tavanele sunt împodobite cu stucaturi bogate, completate de lampadare luxoase. Aici, s-a amenajat şi un muzeu, micuţ, dar plăcut, cu o atmosferă rafinată, elegantă. Are doar câteva camere, iar în ele sunt expuse câteva obiecte de mobilier, rochii de seară şi costume, veselă, tablouri, etc.. Se vizitează foarte repede deci cu siguranţă găsiţi timp pentru a-i face o vizită. În partea din spate a clădirii, s-a deschis Art Cafe, Casa Avramide, o cafenea unde au loc tot felul de evenimente şi expoziţii.

VA URMA

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.