Lapsus (plural lapsusuri) este un cuvânt latinesc, devenit astăzi un termen internațional (pentru că se folosește în multe limbi), al cărui sens este, conform DEX (Dicționarul explicativ al limbii române): „Incapacitate momentană a cuiva de a-și aduce aminte de un lucru știut; Eroare, inadvertență comisă din neatenție de o persoană care vorbește sau scrie ceva. – Din fr., lat. lapsus”. După cum se poate constata, din precizările dicționarului, în limba română, cuvântul lapsus a pătruns prin filiera limbii franceze.

Când o astfel inadvertență/incapacitate a cuiva de a-și aminti un cuvânt se produce în comunicarea orală, termenul corect care denumește acest fapt este lapsus linguae, iar când este vorba de textul scris, lapsus calami.

O eroare generată de memorie, care poate face pe cineva să exprime altceva decât a intenționat este numită lapsus memoriae, iar când aceasta se manifestă la nivel gestual, când cineva face un alt gest decât intenționase, termenul latinesc este lapsus manus.

Probabil că multora dintre noi li s-a întâmplat, la un moment dat, să nu-și amintească un nume propriu sau comun, un termen specializat pentru un anumit domeniu, denumirea unui loc etc. De obicei, un lapsus apare când este vorba de cuvinte mai puțin folosite, adică nu fac parte din vocabularul activ, sau atunci când memoria face diverse asocieri fonetice, generând o eroare în folosirea cuvintelor.

LAPSUS, fie el CALAMI, LINGUAE sau MANUS, reprezintă diferite tipuri de erori neintenționate care dezvăluie fragilitatea umană și limitările noastre cognitive. LAPSUS CALAMI se referă la o eroare de scriere, în timp ce LAPSUS LINGUAE este o eroare de vorbire, iar LAPSUS MANUS indică o greșeală făcută în timpul scrierii de mână sau a altor activități manuale. Aceste expresii subliniază importanța atenției și preciziei în comunicarea noastră zilnică și ne reamintesc că toți suntem susceptibili la greșeli, indiferent de cât de atenți am fi.

Sigmund Freud
Sigmund Freud

În 1901, Sigmund Freud, părintele psihanalizei, într-un capitol din lucrarea „Psihopatologia vieții cotidiene”, explică mecanismul inconștient care provoacă un lapsus. Una dintre explicații este că se pot produce „contaminări” de sunete între cuvinte asemănătoare, iar o altă cauză a unui lapsus este relaxarea voinței și a controlului, în anumite împrejurări. În cea de-a doua situație, când concentrarea este diminuată, lapsusul trădează, spune Freud, o dorință, o intenție a subconștientului care răzbate la suprafață, defulează.

Citește și:  Lapsusul – doar o problemă lingvistică? Lapsusuri celebre

Se mai pot adăuga și alți factori favorizanți în producerea unui lapsus, cum ar fi presiunea timpului (când vorbim repede), o stare emoțională accentuată, oboseala etc. De cele mai multe ori, aceste cauze se manifestă simultan.

Când un lapsus intervine în limbajul cotidian al unei persoane oarecare, cu siguranță că situația se depășește fără probleme. Dar când o astfel de inadvertență, intervine în discursul public al unei personalități, atunci s-ar putea ca explicațiile lui Freud în legătură cu mecanismele subconștientului și felul în care acestea se manifestă în limbaj să dobândească o semnificație mai profundă.

Mass-media a consemnat, de-a lungul timpului, câteva lapsusuri „celebre”. De exemplu, în 2009, când se aniversa Debarcarea din Normandia, cea mai mare operațiune amfibie, din al Doilea Război Mondial, Gordon Brown, om politic englez, în prezența lui Barack Obama, în loc de „Omaha Beach” (denumirea locului unde aliații au pierdut cei mai mulți soldați) a pronunțat „Obama Beach”.

François Fillon, candidat la alegerile prezidențiale din Franța, din 2017, vorbea despre „gaz de shit”, în loc de „gaz de șist”, Nikola Sarkozy se declara, într-un discurs în fața Republicanilor, „întotdeauna de partea dictatorilor”, în loc de „întotdeauna de partea opri-maților”, un ministru al Afacerilor externe din Franța, întrebat fiind despre „Mișcarea de autonomie Uyghur” (o populație turcofonă și musulmană din China) a răspuns pronunțând „iaurt” în loc de „Uyghur” etc.

Prin înțelegerea completă a termenilor LAPSUS și a variantelor sale, ne putem îmbunătăți comunicarea și putem evita neînțelegerile. Aceste cunoștințe ne ajută să recunoaștem și să acceptăm erorile umane, atât în scris cât și în vorbire. Dacă ești curios să descoperi mai multe despre greșelile lingvistice comune și cum să le eviți, te încurajăm să explorezi cum este corect: niciun sau nici un. Acest articol va lumina alte aspecte ale utilizării corecte a limbii române și te va ajuta să comunici mai clar și mai precis.

2 COMENTARII

  1. Informatia este in articol – din latinescul „lapsus” (alunecare, eroare)!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.