Folclorul modern nu se diferenţiază mult de cel tradiţional, ascunzând aproape întotdeauna o morală, o lecţie sub forma unei povestiri înfricoşătoare. Dacă demult oamenii aveau poveşti cu vrăjitoare, diavoli şi spiriduşi, astăzi circulă diverse legende urbane despre criminali psihopaţi. Online există diverse short horror films ce tratează aceste teme, multe realizate cu talent.
Folclorul urban (folk – popor, lore – ştiinţă) constă din legende ce circulă an după an, în diverse forme. Chiar dacă pot fi percepute doar ca poveşti de speriat copiii, ele conţin o morală.
Legenda urbană a criminalului de sub pat, cunoscută cel mai des sub denumirea “şi oamenii îţi pot linge mâna” este, poate, una dintre cele mai înfricoşătoare. Povestea fetei lăsată singură acasă circulă de prin anii 1960 şi se spune că evenimentele s-au întâmplat cu adevărat într-un mic orăşel. De pe la sfârşitul anilor 1990 şi începutul anilor 2000 circulă şi online sub forma mailurilor în lanţ; dacă primeşti acest mail, trebuie să îl trimiţi la rândul tău altora pentru a scăpa de pericol.
Legenda criminalului de sub pat
Într-o seară, părinţii unei fete (în majoritatea versiunilor este un copil de 8-12 ani) trebuie să lipsească de acasă. O lasă singură cu frumosul şi curajosul ei câine, atenţionând-o să încuie bine toate uşile şi ferestrele şi să nu deschidă nimănui uşa.
Înainte de a merge la culcare, fata verifică uşile şi ferestrele şi descoperă o fereastră de la baie (în alte versiuni, de la subsol) deschisă. O închide şi merge în camera ei împreună cu câinele, care se culcă lângă pat, la locul său. Fata îi urează noapte bună companionului ei şi îl mângâie, lăsându-l să-i lingă mâna în semn de afecţiune.
La un moment dat în timpul serii, fata se trezeşte auzind un enervant picurat – pic, pic, pic. Îşi întinde mâna şi câinele o linge consolator, iar ea încearcă să adoarmă la loc. Dar nu reuşeşte – picuratul este prea sâcâitor. Aşa că ea coboară din pat şi fuge până în bucătărie. Strânge cât poate de bine robinetul şi se întoarce în pat. Îşi întinde mâna şi prietenul ei i-o linge din nou. Liniştită, fata încearcă să revină la somn. Dar zgomotul continuă – pic, pic, pic.
Enervată, se ridică şi merge spre baie unde, aprinzând lumina, îşi vede oripilată câinele spânzurat de perdeaua de la duş şi cu burta despicată; sângele său curgea pe jos – pic, pic, pic. Înspăimântată, fata fuge înapoi în camera sa, unde în locul câinelui ei, vede un bilet pe care scrie „şi oamenii-ţi pot linge mâna, drăguţo”…
În alte versiuni, fata nu se ridică din pat decât atunci când realizează că picuratul se aude din dulapul ei, unde îşi descoperă câinele ucis. Finalul nu este precizat clar, însă este limpede că nu este unul fericit. Linsul atât de liniştitor al câinelui fidel era de fapt ceva groaznic – jocul unui criminal nebun…
O versiune a legendei urbane are ca victimă nu o fată, ci o bătrânică care stă singură cu câinele ei. Oricum ar fi, povestea poartă în sine mai multe lecţii. În primul rând, faptul că nu trebuie să inventăm monştri şi creaturi – oamenii pot fi cei mai cruzi şi periculoşi monştri. În al doilea rând, a lăsa noaptea un copil singur în casă, chiar sub protecţia unui câine curajos, nu este niciodată o idee bună. Şi…încuiaţi întotdeauna uşile…
Povestea circulă, aşa cum s-a menţionat, online şi avertizează că acela care nu învaţă din ea şi care nu o va trimite altora îşi pune viaţa în pericol. Iată şi versiunea short horror film a legendei:
Nu înteleg de ce un site asa de interesant nu face public numele autorului care a scris articolul respectiv!