Leopardul, cunoscut sub denumirea stiintifica Panthera Pardus este cea mai mica specie de feline din cele „patru pisici mari” ale genului Panthera, celelalte fiind tigrul, leul si jaguarul. Din cauza pierderilor habitatului si a vanatului excesiv, zonele in care se mai gaseste acest animal sunt in numar mic. In prezent se gaseste in zona Africii de mai jos de desertul Sahara si exista mici populatii si in India, Indochina, Sri Lanka, Indonezia, Malayezia si China. Din cauza numarului mic de exemplare se afla pe lista rosie a animalelor amenintate cu extinctia.

Spre deosebire de suratele sale feline, leopardul are picioare mai scurte si un corp lung cu un cap proeminent. Seamana jaguarului dar este mai mic si mai slab constituit. Blana sa este marcata cu rozete ca si cele ale jaguarului insa acesta sunt mai mici si mai dense si nu au puncte centrale ca cele ale jaguarului. Jaguarii si leoparzii care sunt melanistici sunt numiti pantere negre.

leoparzi

Aceste feline traiesc bine in salbaticie datorita instinctelor si talentelor lor:

  • Se adapteaza habitatului (de la paduri virgine pana la desert)
  • Pot fugi la viteze de pana la 58 km pe ora
  • Au un comportament de vanatoare oportun (consuma orice animal pe care il prind)
  • Se pot catara in copaci chiar si cand cara carcase ale prazilor lor ce sunt grele
  • Se ascund foarte usor.

Leopardul este un predator agil si nedetectabil. Desi este mai mic decat suratele sale, felina poate cara prazi mai mari datorita craniului masiv ce ii permite sa aiba muschi puternici ai falcilor. Lungimea totala maxima la care ajunge un astfel de speciman este de 2.75 metri iar greutatea masculilor, care sunt mai bine facuti decat femelele, poate atinge 91 de kg. Muschii atasati de scapula sunt extrem de puternici si permit acestor feline se se catere in copaci. Cea mai mica subspecie de leopard este leopardul arabic a carei famela atinge doar 20 de kg. Greutatea si marimea felinelor depinde si de habitatul si cantitatea de prada pe care o au la dispozitie.

Leoparzii sunt foarte diferiti in modelele rozetelor si in culoarea blanii. In Asia, rozetele tind sa fie mai mari pe cand in zonele sudice ale Africii acestea au o forma mai patratoasa iar in Africa de Est sunt circulare. Blana lor galbena este mai palida in zone desertice, mai gri in climate reci si are o nuanta mai aurie la specimenele din padurile tropicale.

Citește și:  Șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus) și trăsăturile speciei

In urma unor studii s-a semnalat ca leopardul este in stransa legatura genetica cu leul si cu leoparzii de zapada. Panthera pardus este cea mai raspandita specie de felina salbatica, in principal in Africa centrala si de est. Populatiile din Asia nu sunt luate in considerare pentru ca sunt fragmentate si scazute in numar de indivizi.

Leopardul este solitar, elusiv si nocturn. Specimenele din padurile tropicale dau semne ca ar fi diurne sau crepusculare. Sunt cunoscuti pentru abilitatea innascuta de a se catara in copaci si se odihnesc pe crengi ale acestora adesea, in timpul zilei. Sunt inotatori puternici, insa nu la fel de puternici ca tigrii. Produc un numar mare de zgomote, de la ragete, urlete la mieunaturi si sunete de „drujba”. Masculii ocupa un teritoriu mai mare, pe cand femelele au nevoie de un spatiu mai mic de activitate. Masculii nu isi invadeaza unii altora teritorile, insa femelelor li se permite acest lucru.

Leopardul este un vanator versatil cu o dieta destul de bogata. Se hraneste cu un numar de specii mult mai mare decat celelalte feline si mananca de la gandaci si pana la antilope gigant. Dieta lui consta in animale cu copite si maimute, insa nu se fereste sa consume si amfibieni, rozatoare, reptile, pasari, insecte, pesti si animale de prada mai mici. Isi urmareste prada in liniste, sare pe ea in ultimul moment si o stranguleaza cu o muscatura puternica la gat.

leopard

Leopardul trebuie sa lupte pentru teritoriul sau cu tigri, lei, hiene si caini salbatici. Aceste animale pot fura prada felinei si ii pot devora sau ucide puii pentru a o convinge sa paraseasca zona. Babuinii, cand sunt in carduri mari, reusesc sa ucida leoparzi mai mici (sau chiar sa ii manance) pentru a-si apara teritoriul.

In functie de ciclul reproducerii, leoparzii se pot inmulti pe intreg parcursul anului. Femela este in calduri pentru 5-7 zile si ramane gestanta pentru aproximativ 100 de zile. Puii se nasc in numar de 2-4 si isi deschid ochii la patru-noua zile dupa nastere. Sunt nascuti in pesteri sau adancituri unde femela le face un cuib. Pe la trei luni, puii incep sa o acompanieze pe mama la vanat. Cand au un an, puii se pot descurca singuri, dar mai raman cu mama aproximativ 12 luni.

Leopardul traieste pana la 21 de ani in captivitate, iar dovezile varstei pe care ar atinge-o in libertate nu sunt concludente.

1 COMENTARIU

  1. Mi-ar placea foarte mult sa port o haina din blana acestui animal, intrucat leopardul este unul dintre mamiferele cu cea mai frumoasa blana.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.