Lostrița (Hucho hucho), cunoscută și sub numele de „tigrul apelor de munte”, este unul dintre cei mai mari și mai rari pești prădători din România. Această specie, protejată prin lege, populează râurile montane bine oxigenate și curate din bazinul dunărean, precum Bistrița, Tisa și Dorna. Lostrița este un somonid impresionant, cunoscut pentru dimensiunile sale mari, ajungând la peste 1,5 metri lungime și greutăți de până la 14 kg. Datorită pescuitului excesiv și poluării apelor, populația sa a scăzut semnificativ, iar protecția acestei specii a devenit o prioritate.
Habitatul și distribuția lostriței în România și Europa
Lostrita (Hucho hucho) este un somon al apelor romanesti, care populeaza partile superioare ale raurilor din bazinul dunarean, ca: Bistrita, Tisa, Sava, Viseu, Dorna si altele. Traieste in apa adanca, curata si bine oxigenata, nu coboara in mare.
Caracteristicile fizice și comportamentul lostriței
Este un salmoid mare, are corpul fusiform, acoperit de solzi mici, cu spinarea vanata-verzui si cu laturile galbene-argintii stropite cu pete negre in forma de X. Ajunge la 1,5 m lungime si 10-14 kg greutate. Are gura mare, cu dinti puternici, larga, se intinde dincolo de ochi.
Reproducerea și ciclul de viață al lostriței
Se reproduce primavara, in lunile aprilie-mai, cand apa incepe sa se incalzeasca. Icrele au 5-6 mm in diametru. In aceasta perioada atat femela, cat si masculul isi schimba coloritul. Femela depune un numar de 2 000-3 000 de icre/ kg din greutatea corpului, pe fundul apei, unde sapa o gropa adanca de 10-20 cm si lunga de 60 cm.
Dieta și obiceiurile de hrănire ale lostriței
Dupa ce apar puii, ea isi reia vechiul obicei de a trai solitar. Lostrita ajunge la maturitate dupa patru sau cinci ani. Este un peste pradator, inzestrat cu o mare forta, iese la vanat mai ales dimineata si seara. Se hraneste in special cu ciprinide, mreana, clean, oblet, dar si alti pesti. Nu renunta nici la broaste, sobolani de apa sau chiar anumite pasari acvatice. Este numita ,,tigrul apelor de munte”.
In ultimii ani, acest peste frumos a devenit tot mai rar, datorita pescuitului excesiv, a poluarii apelor Dunarii (el fiind foarte sensibil la poluare), cat si datorita altor obstacole care impiedica reproducerea lui. Lostrita poate fi crescuta in instalatii piscicole, de unde se furnizeaza apoi puieti pentru popularea raurilor. Acest peste populeaza si apele din alte tari precum: Cehia, Ucraina, Slovacia si altele.
Lostrita este protejata prin lege, socotita un peste monument al naturii.
Importanța ecologică a lostriței și impactul său asupra ecosistemelor montane
Lostrița joacă un rol esențial în menținerea echilibrului ecologic în râurile de munte. Fiind un prădător de vârf, controlează populațiile de pești mai mici și alte viețuitoare acvatice, asigurând astfel diversitatea și sănătatea ecosistemului acvatic. Pierderea lostriței din aceste râuri ar duce la un dezechilibru ecologic major, afectând întregul lanț trofic.
Totuși, poluarea, construcțiile de baraje și pescuitul ilegal au dus la scăderea semnificativă a populațiilor de lostriță, ceea ce face necesară implementarea de măsuri stricte de conservare și refacere a habitatelor naturale.
Va prezentam un video cu lostrita:
