Pisica de stuf este o felina cu picioare lungi cunoscuta si cu numele de pisica de trestie sau pisica de mlastina. Arealul sau este alcatuit din regiunile mlastinoase sau cele din apropierea raurilor din Asia si din nord-estul Africii. Nu apare deloc in zonele inalte, din munti, ea fiind o pisica de jungla destul de rau adaptata la temperaturile mai scazute. Pisica de stuf (Felis chaus)

Are lungimea corpului de 50-94 cm si greutatea de 4-16 kg. Intotdeauna masculul este mai mare si mai robust decat femela. Blana lor are acelasi colorit maroniu-gri-roscat pe partea dorsala, mai deschisa in lunile de vara cand este si mai rara, iar in anotimpul rece este mai groasa si in nuante mai inchise de gri. Pe partea ventrala blana este albicioasa, la fel si in zona anterioara a gatului. Coada este destul de ingusta, masoara cam o treime din lungimea corpului, in jur de 23-31 cm. Coloritul ei este asemanator corpului dar are spre varf cateva benzi transversale maro sau negre. Capul este rotund, destul de proeminent, urechile mari, de forma triunghiulara si acoperite cu par. Zona fetei, mai ales fruntea si obrajii au un colorit maroniu-roscat. Botul este mic la fel ca si la alte specii de pisici, pe buza superioara prezinta cateva perechi de vibrize fine, lungi, de culoare deschisa, care ii amplifica simturile, o ajuta in orientare. Ochii sunt mari si migdalati, au irisul de culoare deschisa, acuitatea vizuala este foarte bine dezvoltata. Pisica de stuf, Felis chaus

Aceasta felina isi vaneaza prada in zona mlastinilor, santurilor, helesteielor, iazurilor si pe malurile raurilor. Stie sa inoate excelent, ceea ce o ajuta in prinderea prazii, mai ales cand vrea sa manance pesti, rozatoare si amfibieni. Mananca pasari dar si reptile (broaste testoase, serpi, soparle). Daca are ocazia se apropie de asezarile omenesti si fura pasarile de curte ale oamenilor. Se urca cu mare usurinta in copaci, este o buna cataratoare. Isi face cuibul in desisul padurilor, in stuful des de nepatruns de pe malul apelor. De regula evita zonele deschise aride, desertice, de stepa. Este un animal crepuscular si nocturn, isi prinde prada de obicei noaptea, doar in lunile reci vaneaza si ziua. Cei mai mari dusmani ai sai sunt lupii, cainii salbatici si leoparzii.

Citește și:  Dinozaurul Ingenia trăia în zonele deșertice

In perioada de imperechere care are loc in lunile februarie, martie sau chiar aprilie, masculul si femela pot fi observati impreuna. Dupa o perioada de gestatie de 53-66 de zile femela naste 3-5 pui pe care ii alapteaza singura si ii ocroteste impreuna cu masculul. La inceput puii sunt orbi si neajutorati, au greutatea de 43-120 g, dupa 15 zile deschid ochii si incep sa vada, iar la 2-3 luni sunt intarcati. Puii au corpul acoperit de blanita de culoare gri cu dungi negre si devin independenti cand au varsta de 5-6 luni.

Pisica de stuf are denumirea stiintifica de Felis chaus, face parte din ordinul Carnivora, familia Felidae. Riscul de disparitie al acestei specii este ridicat. Speranta de viata la pisica de stuf este de aproximativ 9-14 ani.

Video – Pisica de stuf (Felis chaus):

https://www.youtube.com/watch?v=TOiWI37H2u0

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.