Sitatunga (Tragelaphus spekei) este o antilopa care traieste in regiunile cu mlastini, balti si zone inundate permanent din Africa Centrala si de Vest. Sitatunga este o specie timidă, care preferă să stea ascunsă în vegetația deasă, devenind activă mai ales dimineața și seara.
Caracteristicile fizice ale antilopei Sitatunga
Exemplarele adulte au lungimea corpului de 1,2-1,7 m, lungimea cozii de 20-26 cm si cantaresc aproximativ 50-125 kg. Au corpul acoperit cu blana cu firul lung si aspru, de culoare cenusie la mascul si cafenie-maronie la femela. Pe diferite zone ale corpului, pe obraji, in zona ochilor si pe membre, blana este impodobita cu pete si dungi albe de diferite forme si marimi.
Atat membrele anterioare, cat si cele posterioare sunt subtiri si lungi, au in partea inferioara copite departate si ascutite, perfect adaptate pentru terenul moale si noroios. Masculii prezinta pe cap coarne mari si rasucite, lungi de pana la 90 cm. La femela coarnele lipsesc. Ochii sunt mari, permit o vedere foarte buna, au irisul negru sau maroniu si sunt pozitionati pe partile laterale ale capului. Urechile mari si mobile, botul alungit si narile proeminente arata ca au un simt ascutit al auzului si mirosului.
Masculii sunt solitari, femelele insa deseori obisnuiesc sa traiasca in grupuri mici, formate doar din cateva exemplare. Sunt animale timide, discrete, dimineata isi cauta hrana, iar ziua cand temperaturile sunt foarte ridicate, stau ascunse in stufaris. Cand se afla in pericol aceasta antilopa se baga in apa, tinand afara doar ochii si nasul pentru a respira.
Reproducerea și dezvoltarea puilor de Sitatunga
In perioada de imperechere masculii se lupta intre ei pentru cucerirea femelei, iau o anumita pozitie si intotdeauna scurma pamantul cu copita. Hrana loc consta din plante acvatice sau de pe sol, frunzele arborilor, trestie si diferite ierburi, pe care le culeg cu limba lor abila si apoi le zdrobesc intre incisivii inferiori si o zona fara dinti de pe maxilarul superior. Dusmanii lor naturali sunt serpii uriasi, crocodilii, leii si leoparzii.
Femela are o perioada de gestatie foarte lunga de aproximativ opt luni si jumatate si face de obicei un singur pui. Doar in cazuri exceptionale se intampla ca o femela sa faca si doi pui. Dupa o perioada de sase luni puiul este intarcat, iar la varsta de doi ani si jumatate este matur si se poate imperechea.
Sitatunga face parte din ordinul Artiodactyla si familia Bovidae. Riscul de disparitie a acestei specii este destul de redus.
Amenințările și măsurile de conservare a speciei Sitatunga
Deși Sitatunga nu este considerată o specie în pericol imediat de dispariție, populațiile sale sunt afectate de distrugerea habitatelor naturale. Defrișările și drenarea mlaștinilor pentru agricultură au redus suprafața de teren disponibilă pentru această specie. De asemenea, vânătoarea ilegală reprezintă o amenințare majoră, mai ales în regiunile în care carnea de antilopă este considerată o delicatesă.
Pentru a proteja aceste animale, organizațiile de conservare implementează măsuri care includ crearea de arii protejate și monitorizarea populațiilor sălbatice. În unele rezervații, Sitatunga este reintrodusă în habitatele naturale, unde contribuie la echilibrul ecologic al ecosistemului.
