Am avut norocul să văd mănăstirea Făgețel într-o zi de vară. O zi cețoasă. Nimic din farmecul așezării monahale nu a putut fi însă știrbit de vremea mohorâtă.

Mănăstirea Făgețel se află aproape de intrarea în comuna Frumoasa, pe drumul național 12A, între Miercurea Ciuc și Comănești. Este cea care leagă, la propriu, cele două provincii istorice ale României – Transilvania și Moldova. Se găsește chiar într-o curbă, acolo unde valea Ghimeșului întâlnește valea Trotușului, într-un cadru de natură divin.

drum

Nu știam de existența acestui lăcaș religios, iar când mi-a răsărit în drum am fost de-a dreptul surprinsă – cine ar putea să se nevoiască duhovnicește într-un astfel de pustiu, într-o vale verde, străjuită de dealuri și pereți muntoși?

Nu numai că mănăstirea este locuită de călugări, dar se pare că biserica actuală a devenit neîncăpătoare pentru credincioșii care se adună aici, la fiecare Sfântă Liturghie. Astfel că s-a început deja construirea, în perimetrul mănăstirii, a unei noi biserici. Cu toate că este considerată biserică a trecătorilor, a celor care o vizitează în treacăt, în timpul vacanțelor, pare să atragă foarte multă lume. O explicație ar putea ține și de faptul că, la mănăstirea Făgețel, sunt bineveniți toți credincioșii, indiferent de religia lor – ortodoxă, catolică sau reformată.

fagetel mic

Mănăstirea Făgețel este mănăstire de călugări. Are o istorie destul de zbuciumată, marcată de sacrificii, martiriu, nevoințe, singurătate, credință și, evident, biruință.

Biserica Făgețel a fost ctitorită în anul 1901 de către o credincioasă ortodoxă, pe nume Rozalia. Ea a ridicat lăcașul sub forma unei capele pe terenul familiei sale. Ajunsă la bătrânețe, în anul 1935, decide să doneze atât pământul cât și bisericuța Arhiepiscopiei din Sibiu. Astfel, din 1936, Făgețel devine mănăstire de călugări. Ca stareț, este trimis călugărul Dionisie Şova, de la mănăstirea Bogdana, din Moldova. Avea în grijă doar trei călugări. Nu apucă însă să slujească foarte mult. În urma Dictatului de la Viena, României i se smulge Transilvania, iar călugării ortodocși de la Făgețel sunt alungați.

fagetel in fata

Mănăstirea este desființată, în timp ce biserica și chiliile sunt transformate în cazarmă a garnizoanei maghiare. La finalul războiului, deodată cu revenirea Transilvaniei în granițele sale firești, călugărul Dionisie Şova revine la Făgețel și redeschide mănăstirea. Destinul i se curmă brusc, dramatic. În anul 1951, este găsit spânzurat chiar în fața mănăstirii, între doi brazi. Autoritățile comuniste dau un verdict nedrept – sinucidere – însă localnicii știu sigur că părintele nu și-a luat singur viața. Se bănuiește că ar fi fost ucis pe fondul neînțelegerilor dintre români și etnicii maghiari.

Citește și:  Principatul Transilvaniei, stat vasal al Imperiului Otoman între 1541-1688

fagetel mare

Un detaliu interesant ține de vecinătatea mănăstirii Făgețel cu celebra „pădure a spânzuraților”, locul în care mulți militari, dar și civili români au fost spânzurați în timpul Primului Război Mondial pentru că refuzau să lupte împotriva armatei române. La câteva sute de metri distanță de mănăstirea Făgețel, în pasul Palanca, se află chiar și mormântul cu monumentul comemorativ al soldatului – erou Emil Rebreanu, cel ce a inspirat celebrul roman „Pădurea Spânzuraților”, după ce a preferat să meargă la moarte numai să nu fie pus în postura de trădător de țară.

vale

După dispariția tragică a starețului Dionisie Şova, mănăstirea este amenințată cu ruina. Terenul și construcțiile devin proprietate a IAS-ului, însă după câțiva ani Sfânta Liturghie se reia ca prin minune. Un preot de mir din localitatea Frumoasa vine în fiecare duminică și ține slujba săptămânală.

intre vai

În anul 1995, mănăstirea Făgețel se redeschide vieții monahale. Sunt trimiși trei călugări de la mănăstirea Toplița, doi dintre ei fiind foarte tineri. Pentru aceștia, Făgețel s-a dovedit o adevărată încercare, căci chiliile și biserica intraseră în ruină. A fost nevoie de reparații ample și de o nouă pictură a bisericii; în anul 1998, s-a ridicat și o nouă clopotniță. În paralel, s-a (re)zidit și credința ortodoxă a locuitorilor din așezările dimprejur. Tot mai mulți români s-au adunat la slujbe, până când biserica a devenit neîncăpătoare.

in constructie

Mănăstirea Făgețel are dublu hram – cel vechi al Sfintei Treimi și hramul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Programul liturgic este cel specific oricărei mănăstiri, cu Sfânta Liturghie de duminică și cu acatistele zilnice pentru pomenirea credincioșilor ce trec pragul bisericii.

sosea tot sosea

Cu toate că atunci când am vizitat mănăstirea Făgețel răzbăteau zgomote vesele de ciocane, atmosfera era una plină de pace și tihnă. Am oprit mașina și am coborât uluită. Multe alte mașini au tras și ele pe dreapta. Nu ai cum să treci indiferent pe lângă peisajul divin, al unei biserici răsărite într-o vale verde, undeva în pustiul muntelui. În jurul mănăstirii Făgețel, se pot vedea, la distanțe mari, unele construcții cu aspect părăginit, de foste ferme ale IAS-ului, unde nu pare să mai existe activitate. Pare o zonă neînsuflețită, stăpânită doar de natura verde. Însă în fiecare zi de duminică, aici, se strâng mai mult de 100 de persoane. Dincolo de mănăstire, drumul se continuă în tăcere, printre brazi, coline și asfaltul șerpuitor al șoselei.

depozit pe sosea

 

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.