Mănăstirea Horezu sau Hurezi este o mănăstire ortodoxă de maici, situată în satul Romanii de Jos, satul Horezu, judeţul Vâlcea. Este cea mai importantă mănăstire ctitorită de Constantin Brâncoveanu, fiind o adevărată operă de artă.

manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea.jpg

Locul pe care Mănăstirea Horezu a fost construită se află pe una dintre moşiile cumpărate de domnitor. Lăcaşul a fost ridicat între anii 1690 şi 1693, iar pictura a fost finalizată în anul 1697. Cei care s-au ocupat de pictură au fost Manea, „vătaful de zidari”, Vicasin Caragea, pietrarul şi Istrate, lemnarul, unii dintre cei mai buni meşteri ai stilului brâncovenesc.

manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea-imagine-din-curte.jpg

Mănăstirea, cea mai mare din Țara Românească, a fost construită ca loc de odihnă pentru osemintele domneşti, iar Brâncoveanu s-a luptat ca ea să fie autonomă, să i se supună doar lui. Pe lângă mănăstire, au fost ridicate şi alte lăcaşuri: între anii 1695 şi 1699, s-a construit biserica bolniţei, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, în anul 1698 a fost ridicat Schitul Sfinţilor Apostoli, iar în 1704 a fost realizat Schitul Sfântul Ştefan.

manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea-mici-detalii-arhitecturale.jpg

Constantin Brâncoveanu a avut grijă ca Mănăstirea Horezu să fie atât un important lăcaş sfânt, cât şi un loc în care viaţa monahală să îşi ducă existenţa fără griji. El i-a dăruit pământuri şi sate, vii, păduri, hanuri şi mori. În anul 1691, a dăruit satul Hurezi, iar în anii următori a dăruit satul Baia de Fier, moşia Puţuri cu moara Gioroc şi moşia Buiceștilor. Mănăstirea devine una dintre cele mai bogate mănăstiri din anul 1700, asta datorită ctitorului său, care i-a mai donat multe sate, munţii Bălcescul şi Barcheiul, dar i-a dat şi drept de vamă la Bistreţ şi la Cernet.

cimitirul-de-la-manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea.jpg

În anul 1738, mănăstirea a fost serios afectată de un cutremur, care a crăpat turla bisericii paraclisului, a dărâmat crucile şi a distrus acoperişurile chiliilor. Şi în timpul războiului ruso-austro-turc din 1787 a avut de suferit: a fost prădată, iar în Biserica Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena au fost închişi de către turci 70 de robi, timp de două luni.

manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea-zid-ridicat-din-piatra.jpg

Toate aceste stricăciuni au făcut ca Mănăstirea Horezu să îşi schimbe înfăţişarea: turnul a fost înălţat mai mult, sala cea mare din casele domneşti a fost împărţită în mai multe camere, iar pe una din lături a fost ridicată încă o construcţie. Astfel, lăcaşul a fost supus mai multor restaurări, în încercarea de a-i reda vechea formă. Cel mai amplu proces de restaurare s-a realizat între anii 1957 şi 1975, când s-a construit un acoperiş pentru toate clădirile din incintă şi s-au consolidat unele porţiuni vătămate. Astăzi, mănăstirea are în jur de 60 de vieţuitoare care îşi aşteaptă vizitatorii cu porţile deschise.

scene-biblice-pictate-in-ansamblul-manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea.jpg

Constantin Brâncoveanu a fost domnitorul Ţării Româneşti mai bine de 25 de ani, iar în această perioadă Țara Românească a cunoscut o perioadă deosebit de înfloritoare, atât din punct de vedere politic, cât şi din punct de vedere spiritual. A fost unul dintre cei mai de seamă ctitori români, printre lăcaşurile sfinte construite de el numărându-se Mănăstirea Horezu, Mănăstirea Sâmbăta de Sus, Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Turnu şi Mănăstirea Polovragi.

Citește și:  Piața Ferdinand din Oradea : Obiective turistice Bihor

manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea-mesaj-religios-situat-la-intrarea-in-biserica.jpg

Deşi era un domnitor prosper, Brâncoveanu a avut mulţi duşmani, cei mai puternici fiind turcii, care i-au şi adus sfârşitul. Aceştia i-au confiscat toate averile şi l-au decapitat pe el şi pe familia lui, deoarece nu au vrut să renunţe la religia pe care o aveau. În perioada în care a domnit, Brâncoveanu s-a ocupat îndeaproape de cultura românească. A devenit protectorul şcolilor şi tiparelor din ţara sa, fiind unul dintre donatorii şcolii de la Scheii Brașovului şi aducându-l pe viitorul mitropolit Antim Ivireanu, care a tipărit cărţi româneşti, greceşti, turceşti şi slavone. În 1694, înfiinţează Academia domnească din Bucureşti, cu predare în limba greacă veche, dar şi alte şcoli, în incinta mănăstirilor.

biserica-veche-de-la-manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea.jpg

Tezaurul de la Mănăstirea Horezu este reprezentat, în primul rând, de arhitectura specifică stilului brâncovenesc. Stilul brâncovenesc se caracterizează printr-o serie de trăsături: proporţiile sunt mai zvelte şi mai armonioase; ornamentica este mai bogată (coloanele şi balustradele conţin motive vegetale); pridvorul este deschis; motivele florale domină decoraţiile de piatră, iar în stuc (amestec de ipsos cu praf de marmură folosit pentru decoraţii arhtectonice) predomină motivele orientale.

fortificatie-din-piatra-manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea.jpg

Pictura are ca element inovativ subiectele laice, iar subiectele religioase tradiţionale sunt îmbogăţite de noi teme iconografice. Școala cea mai importantă de pictură brâncovenească a funcţionat chiar în interiorul Horezului, mănăstirea fiind revoluţionară pentru artele vechi româneşti.

manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea-pozata-de-la-distanta.jpg

Muzeul de la Mănăstirea Horezu cuprinde obiecte religioase de mare importanţă, cum ar fi un epitrahil (patrafir) care înfăţişează jugul lui Cristos şi Crucea pe care a purtat-o spre Golgota, o dveră pentru altar, care este împodobită de jur împrejur de motive florale, având în mijloc un dreptunghi sau un epitrahil dăruit de ctitor în anul 1692. În 1791, domnitorul a înfiinţat, la Horezu, Biblioteca lui Constantin Brâncoveanu, care, la data înfiinţări, avea peste 380 de volume tipărite şi peste 40 de manuscrise.

manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea-situata-intr-un-peisaj-mirific.jpg

Astăzi, biblioteca cuprinde în jur de 4000 de volume, precum Odiseea lui Homer, tipărită în 1541, la Basel, Elveţia; Tragediile lui Euripide, tipărite în acelaşi loc, în 1551; o copie din 1700 după cartea Varlaam şi Ioasaf; Pomelnicul mănăstirii Hurezi, precum şi multe alte cărţi ale diverşilor cărturari.

În 1993, Mănăstirea Horezu a fost introdusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, datorită construcţiei sale unitare, sinteză a artei româneşti a secolului al XVII-lea.

manastirea-horezu.jpg
manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea-pictura-murala-foarte-veche.jpg
manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea-intrarea-in-vechea-bisericuta.jpg
mesaj-biblic-de-la-manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea.jpg
manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea-cupola-cu-picturi-religioase.jpg
manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea-intrarea-in-biserica.jpg
manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea-scara-si-terasa-cu-detalii-deosebite.jpg
manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea-turnuri-de-biserica.jpg
manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea-fotografie-cu-una-dintre-cladiri.jpg
biserica-de-la-manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea.jpg
manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea-pictura-murala-exterioara.jpg
cladire-din-ansamblul-manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea.jpg
manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea-gradina-cu-flori.jpg
manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea-imagine-cu-cladire-aflata-in-curte.jpg
manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea-imagine-cu-turnul-principal.jpg
curtea-de-la-manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea.jpg
panou-informativ-manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea.jpg
turn-de-intrare-la-manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea.jpg
alee-ce-duce-la-manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea.jpg
poarta-de-la-manastirea-hurezi-din-horezu-judetul-valcea.jpg

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.