Mănăstirea Războieni este una dintre ctitoriile lui Ştefan cel Mare, aflată în localitatea cu acelaşi nume din judeţul Neamţ. Lăcaşul religios a fost construit în anul 1496, la 20 de ani după lupta de la Valea Albă, pentru a comemora ostaşii români căzuţi pentru patrie.

manastirea-razboieni.jpg1

Bătălia de la Valea Alba a fost una dintre cele mai înverşunate lupte dintre români şi turci, aceştia din urmă câştigând lupta. Ştefan cel Mare nu a trecut niciodată peste această înfrângere, mai ales că mulţi dintre cei care au murit erau oamenii lui de încredere.

Biserica de la Mănăstirea Războieni a fost clădită pe locul în care au fost îngropate oasele ostaşilor, acestea fiind dispuse pe o lungime de zece metri, de la naos până la altar.

Biserica „Sfinţii Voievozi” de la Mănăstirea Războieni a fost înzestrată încă de la început cu o moşie, domnitorul dorind ca cei care se ocupau de lăcaş să se folosească de veniturile date de această proprietate pentru a pomeni ostaşii îngropaţi sub biserică. Timp de câteva secole, biserica a fost vândută succesiv, iar până în 1734 ea a fost o simplă biserică parohială.

Manastirea Razboieni

A devenit mănăstire abia atunci, în secolul al XVIII-lea, când slujerul Nicolae a decis să ia această măsură pentru că ea să nu mai fie vândută. Cu toate acestea, moşia din jurul ei a fost una disputată, schimbându-şi în permanenţă proprietarii. De-a lungul timpului, mănăstirea a primit în dar mai multe terenuri, mori şi chiar vii, iar în anul 1793 biserica a fost reparată şi au fost ridicate patru chilii.

După câţiva ani, logofătul Mihail Sturdza alunga călugării de la Mănăstirea Războieni, deoarece aceştia îl împiedicau să fie stăpânul deplin al moşiei. Însă Mitropolitul Veniamin Costache şi domnitorul Alexandru Moruzzi o reînfiinţează în 1803, schimbând obştea cu una de călugăriţe. În anul 1811, mănăstirea este închinata Spitalului Sfântul Spiridon din Iaşi, iar măicuţele au parte de nelinişti.

Manastirea Razboieni1

Asta deoarece epitropia a vrut să le alunge, pentru ca averea mănăstirii să revină spitalului. Au reuşit să rămână în lăcaşul lor, însă Alecu Sturdza a fost cel de-al doilea om care a vrut să le alunge, din acelaşi motiv. Mitropoliţii Veniamin Costache şi Meletie au fost salvatorii mănăstirii, aparandu-o de fiecare dată.

Mănăstirea Războieni a ajuns, la începutul secolului al XX-lea, aproape o ruină. Dar stareţa de atunci a intervenit pe lângă Comisia Monumentelor Istorice şi, astfel, lăcaşul a fost restaurat. Dacă timp de câteva zeci de ani informaţiile despre viaţa mănăstirii lipsesc, se ştie însă că a fost închisă şi ea în anul 1960.

Călugăriţele în vârstă s-au retras la alte mănăstiri, iar cele tinere au fost obligate să renunţe la calea pe care o urmau. Că aproape toate celelalte lăcaşuri religioase desfiinţate, şi acesta a redevenit mănăstire după căderea regimului comunist.

Biserica Mănăstirii Războieni este construită într-un stil gotic amestecat cu cel moldovenesc, specific ctitoriilor lui Ştefan cel Mare. Stilul gotic se poate observa în contraforturile exterioare, la ogivele uşilor şi ferestrelor şi la înălţimea mare a lăcaşului. Biserica a fost ridicată din piatră, are planul în formă dreptunghiulară şi nu are turle.

Manastirea Razboieni11

Deosebite sunt şi ornamentele exterioare, precum ocniţele de sub cornişă sau petele de culoare verde şi roşu. Biserica nu a fost pictată nici în interior, dar nici în exterior. Pereţii din interior sunt plini de icoane, acestea ţinând locul picturilor.

Astăzi, la Mănăstirea Războieni vieţuiesc puţin peste 20 de măicuţe. Atunci când decretul comunist a închis-o, patru călugăriţe au rămas în continuare în lăcaş, prefăcându-se că au renunţat la veşmântul monahal. Măicuţele venite după reînfiinţare au reuşit să redea lăcaşului strălucirea de altădată.

Ele îşi împart zilele între rugăciune şi munci gospodăreşti – se duc pe câmp, au grijă de animale şi de stupii de albine. De asemenea, în timpul liber, monahiile stau în atelierele de ţesut covoare, de croitorie, de sculptură şi de litografie a icoanelor. Credincioşii sunt primiţi zilnic, deoarece mănăstirea nu închide porţile decât pe timpul nopţii.

Mănăstirea Războieni este inclusă pe lista monumentelor istorice din judeţul Neamţ, fiind alcătuită din patru mari obiective: Biserica „Sfinţii Voievozi”, turnul-clopotniță, stăreţia şi chiliile.

Mănăstirea este înconjurată de un peisaj natural impresionant, care amplifică sentimentul de pace și izolare spirituală. Acest cadru natural nu doar că oferă un refugiu pentru contemplare și reculegere, dar și accentuează importanța locului ca sanctuar al memoriei naționale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.