Minciuna – o caracteristica a comportamentului feminin sau masculin?

Recent, a fost publicat un studiu realizat de o echipa de cercetatori britanici, medici si psihiatri, care releva faptul ca barbatii mint, in medie, cam de sase ori pe zi (adica de 42 de ori pe saptamana, de 2 184 de ori pe an, de peste 130 000 de ori intr-o viata), in raport cu partenerele lor, colegii de serviciu sau patronii, adica dublu fata de femei, care rostesc in jur de trei minciuni zilnic. In acelasi studiu, se arata ca minciuna rostita cel mai des, de ambele sexe, este « Totul e bine ! Fac bine ! », ca 83% dintre cei care au participat voluntar la experimente sustin ca pot distinge, cu usurinta, cand raspunsul partenerului este sincer sau nu si ca 7% dintre cupluri s-au despartit din cauza minciunilor. 

Pe de alta parte, insa, Richard Newman, un expert in « limbajul trupului », intr-un alt studiu solicitat de « 20th Century Fox », unul dintre cele mai mari studiouri cinematografice din SUA, cu ocazia lansarii filmului « Lie to me » (« Minte-ma»), a ajuns la concluzia ca majoritatea oamenilor nu decodeaza, totusi, corect, semnele minciunii, presupunand ca cel care minte, de obicei, evita sa isi priveasca, in ochi, partenerul de discutie, cand, in realitate, un mincinos « veritabil » va uza de toate mijloacele (priviri, gesturi, atitudine, cuvinte) pentru a-i convinge pe ceilalti ca spune « adevarul ».

In topul minciunilor rostite de barbati, fata de partenerele lor, se afla afirmatii de felul : « Am intarziat, pentru ca am avut de lucru la serviciu/ Draga mea, arati foarte bine !/ Nu, rochia aceasta nu te ingrasa deloc !/ Ai o silueta impecabila, nu te-ai ingrasat deloc!/ Aceasta e ultima bere/ ultimul pahar ! » etc. Dintre minciunile preferate de femei, pe primele locuri se afla cele legate de vestimentatie sau de starea de spirit : «Ma simt foarte bine !/ Dragul meu, procedeaza cum doresti, mi-e indiferent !/ Nu, rochia aceasta nu este noua, o am de mult timp/ Am cumparat-o de la reduceri… » sau «Ma doare capul ! sunt obosita… » etc.

Minciuna, intr-o maniera mai mult sau mai putin constientizata de catre persoanele care o practica, este si o forma de manipulare mentala sau, intr-o exprimare mai colocviala, de « spalare a creierului » interlocutorului, din dorinta de a-l domina, de a-l convinge in legatura cu diverse aspecte neconvenabile pentru persoana respectiva, de a-l seduce sau de a-l indeparta. La scara mai larga, la fel functioneaza acest mecanism si cand este vorba de manipularea maselor de catre politicieni, forte economice, financiare (prin minciuna, deriziune, eschiva, mesaje subliminale etc.).

Cand tendinta de a denatura adevarul, de a duce cu vorba, de a face promisiuni, de a insela prin nascociri, plasmuiri, pentru ca individul in cauza sa se puna intr-o pozitie favorabila fata de altii si chiar fata de sine, depaseste anumite limite si nu mai poate fi controlata, este vorba de « minciuna patologica », adica de o boala pe care specialistii o numesc mitomanie sau minciuna compulsiva, cu efecte grave asupra individului si asupra celor din jur. Termenul a fost folosit, pentru prima data, in 1905, de catre Ernest Dupre, profesor de psihiatrie, la Universitatea de Medicina din Paris.

Concluzia este ca, practic, nu exista zi in care sa nu fim mintiti sau sa mintim, din comoditate, din obisnuinta, din dorinta de a simplifica anumite circumstante de viata, de a parea altfel decat suntem etc. Important este, pana la urma, ca tendinta de a minti sa nu devina « modus vivendi » sau, si mai grav, sa nu se tranforme in mitomanie, in minciuna patologica.

Cei care sunt interesati de aceasta caracteristica a comportamentului uman, dar nu au timp de citit literatura de specialitate, pot opta pentru vizionarea catorva filme celebre pe aceasta tema – minciuna, mitomania –  cum ar fi : « Lie to me » (« Minte-ma », 2009, cuTim Roth si Kelli Williams, in rolurile principale), « Adorable Menteuse » (« Adorabila mincinoasa », 1962, cu Marina Vlady), « Cameleonul » (2010, in regia lui Jean Paul Salome), « La fille du RER » (2009, cu Catherine Deneuve, Emilie Dequenne si Michel Blanc, in rolurile principale), « Viata secreta a lui Walter Mitty » (2010), « Adoration » (2009, cu Scott Speedman, Rachel Blanchard si Kenneth Welsh) etc.