Cunoscut şi sub numele de „Ghilotina”, monumental a fost inaugurat după Revoluţia din 1989.

La extremitatea estică a Pieţei Unirii, în deschiderea spaţiului pietonal care însoţeşte Bulevardul Eroilor, se află Monumentul Memorandiştilor. Realizare a sculptorului Eugen Paul, monumentul – cu o înălţime de 18,8 metri – a fost inaugurat în 1994, marcând centenarul procesului memorandiştilor.

Monumentul este un omagiu adus luptei de emancipare naţională a românilor transilvăneni, precum şi fruntaşilor memorandişti, judecaţi şi condamnaţi, în 1894, la Cluj.

În 1892, liderii românilor din Transilvania au întocmit o petiţie cunoscută sub numele de Memorandumul Transilvaniei. Prin această petiţie – trimisă împăratului austro-ungar Franz Josef – se solicitau, pentru românii din Transilvania, drepturi etnice egale cu ale populaţiei maghiare, precum şi încetarea persecuţiilor şi a încercărilor de maghiarizare.

Memorandumul Transilvaniei, scris de către liderii Partidului Naţional Român – s-a născut drept urmare firească a „compromisului” din februarie 1867, prin care s-a fondat Dubla Monarhie austro-ungară. În urma acelui „Ausgleich”, românii – cu toate că erau majoritari în Transilvania – nu aveau statutul oficial de etnici. Despre situaţia românilor transilvăneni din acea vreme, şi-au exprimat opinia chiar şi personalităţi politice din alte ţări. Astfel, ministrul belgian la Viena, Borchgrave, îi scria ministrului de externe Merode Westerlo, într-un raport din 19 nov. 1892, că „Dintre popoarele care trăiesc sub dominaţia maghiară, românii sunt cei mai nemulţumiţi. Aceşti strănepoţi ai lui Traian nu pot uita că sunt fraţii românilor din regatul înfloritor şi prosper”.

După ce a primit petiţia memorandiştilor, împăratul Franz Josef a trimis-o la Budapesta, iar autorii săi au fost judecaţi de trădare de ţară. Procesul a avut loc la Cluj, între 25 aprilie şi 7 mai 1894, în clădirea Palatului Reduta, actualul sediu al Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Cu ocazia procesului, Ioan Raţiu a rostit următoarea frază: „Ceea ce se discută aici este însăşi existenţa poporului român. Existenţa unui popor însă nu se discută, ci se afirmă”.

Condamnarea memorandiştilor la ani grei de temniţă, a avut ca efect scăderea încrederii populaţiei româneşti în casa regală habsburgică şi sporirea numărului celor ce susţineau unirea Transilvaniei cu Regatul României, drept unică modalitate de soluţionare a situaţiei lor.

Monumentul dedicat memoriei Memorandiştilor are pe partea dinspre zona pietonală a Bulevardului Eroilor – o inscripţie cuprinzând o parte fraza rostită de Ioan Raţiu, în procesul de la Cluj: „Existenţa unui popor nu se discută, se afirmă!” Pe partea situată înspre Piaţa Unirii, o altă placă poartă inscripţionate numele memorandiştilor cărora le este dedicat monumentul.

Locul pe care se află Monumentul Memorandiştilor, are o veche istorie. Este firesc să fie aşa, întrucât e situat în faţa fostei „Case a Consiliului” – a vechii Primării – adică în raza sediului autorităţilor administrative ale oraşului.

Înainte ca o parte a sa să fie transformată în zonă pietonală, actualul Bulevard al Eroilor era alcătuit din două artere de circulaţie separate de o insulă care începea în faţa „Casei Consiliului” şi se sfârşea înainte de Piaţa Avram Iancu, în apropierea fostului cinematograf „Victori”.

Trotuarele late ce mărgineau cele două artere, precum şi insula care le despărţea, fuseseră locul preferat de promenadă al clujenilor, date fiind magazinele, restaurantele şi celebrele cafenele ale oraşului, aflate în zona respectivă.

Aşadar, nu este de mirare, de ce locul din faţa sediului autorităţilor municipale a fost ocupat, de-a lungul timpului, de diverse monumente. Primul monument amplasat în zona respectivă, a fost o statuie de lemn, intitulată „Paznicul Carpaţilor”. Statuia a fost donată autorităţilor locale, de către moşierul clujean Lyka Domul. Ea reprezintă un grănicer. Monumentul se vrea a fi un omagiu adus ostaşilor din trupele de grăniceri.

Statuia a fost amplasată pe insula din faţa „Casei Consiliului”, la data de 23 mai 1915, cu ocazia împlinirii a 85 de ani de la naşterea lui Franz Joseph. Pe atunci, Bulevardul Eroilor se numea Deák Ferenc utca. La inaugurarea monumentului, au participat ca invitaţi de onoare, contele Janos Bethlen şi baroneasa Elisabeta Bánffy.

Cei care făceau donaţii pentru văduvele şi orfanii grănicerilor erau recompensaţi prin încrustarea numelui lor în stâlpii care susţineau acoperişul statuii.

vedere-cu-monumentul-memorandistilor-din-cluj-napoca-judetul-cluj.jpg
partea-de-sus-monumentul-memorandistilor-din-cluj-napoca-judetul-cluj.jpg
clopotul-de-la-monumentul-memorandistilor-din-cluj-napoca-judetul-cluj.jpg
monumentul-memorandistilor-din-cluj-napoca-judetul-cluj.jpg
inscriptie-de-pe-monumentul-memorandistilor-din-cluj-napoca-judetul-cluj.jpg
placuta-de-pe-monumentul-memorandistilor-din-cluj-napoca-judetul-cluj.jpg
baza-de-la-monumentul-memorandistilor-din-cluj-napoca-judetul-cluj.jpg
prim-plan-cu-monumentul-memorandistilor-din-cluj-napoca-judetul-cluj.jpg
imagine-nocturna-cu-monumentul-memorandistilor-din-cluj-napoca-judetul-cluj.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ