Muzeul Banatului Montan sau Muzeul Reşiţean este un muzeu etnografic, arheologic, istoric şi artistic din oraşul Reşita, judeţul Caraş-Severin. Muzeul se află pe Bulevardul Republicii, la numărul 10, într-o clădire proiectată de arhitectul Şerban Antonescu.

Muzeul Banatului Montan este un muzeu destul de tânăr, decizia înfiinţării sale fiind luată abia în anul 1957. Ideea amenajării unei astfel de instituţii a aparţinut Uzinei Constructoare de Maşini din oraşul Reşița, care a format „Comitetul pentru înfiinţarea muzeului”. Scopul iniţial al muzeului era conservarea, dar şi promovarea tradiţiilor industriale din zona Caraș-Severinului.

Muzeul a fost deschis în anul 1959, primele exponate fiind colecţiile particulare ale unor industriaşi. Cu toate acestea, Ministerul Învăţământului şi Culturii a recunoscut instituţia abia în anul 1962. Primul director al muzeului a fost Octavian Răuţ, un profesor căruia i se datorează şi săpăturile arheologice întreprinse pe Valea Bârzavei, mai exact la ferma romană de la Ramna şi la castrul roman de la Berzovia.

În anul 1968, Muzeul Reşiţean (aşa cum a fost numit iniţial Muzeul Banatului Montan) a devenit Muzeul de Istorie Caraş-Severin, ca urmare a reorganizării teritoriale. Astfel, scopul iniţial de conservare şi promovare a industriei zonale s-a transformat într-un scop mult mai amplu, acela de a conserva întregul patrimoniu cultural al zonei. Numele actual a fost ales în anul 1997.

Muzeul Banatului Montan are în jur de 53.000 de piese în patrimoniul său, care sunt împărţite în mai multe colecţii:

Colecţia de arheologie este considerată cea mai importantă, mai ales că este alcătuită din circa 21.000 de obiecte, care datează din paleolitic şi până în epoca medievală. Obiectele au fost descoperite de arheologi în diverse zone, precum Gornea, Zorlenţu Mare, Vinca, Valea Timișului, Baziaș, Ilidia, Moldova Veche etc.

Colecţia de artă Stendl este cea mai valoroasă colecţie de artă a Muzeului Banatului Montan şi este compusă din 20 de tablouri realizate de Ion Stendl şi o serie de lucrări textile ale soţiei acestuia, Teodora Stendl. Cei doi au donat piesele muzeului în anul 2007.

Colecţia de carte veche este alcătuită din mai mult de 300 de obiecte, cele mai multe fiind scrise în secolele XVII – XIX. Cărţile au fost redactate în diverse limbi, de la germană, latină şi până la slavă, iar multe dintre ele au fost tipărite în oraşe ca Berlin, Pesta, Paris, Viena sau Lepizig. Colecţia cuprinde şi un set de cărţi bisericeşti şi tipărituri laice, valoroase pentru istoriografie.

Colecţia de istorie a tehnicii a Muzeului Banatului Montan cuprinde în jur de 700 de piese, care datează din secolele XVIII – XX şi care au legătură cu domeniile industrial şi minier din zona judeţului Caraş-Severin. Printre exponate, se pot vedea schiţe, hărţi, planuri miniere, unelte de minerit, opaiţe şi lămpi miniere, costume de mâner, vagonete, creuzete, turbine, maşini de calcul mecanografic şi multe altele.

Colecţia de minerale este alcătuită din 200 de obiecte, toate extrase din zona muntoasă a Banatului. Multe dintre exponate au fost donate de Constantin Gruescu, cel care a înfiinţat Muzeul de Mineralogie Estetică a Fierului. În colecţie, se pot admira flori de mână din cuarţ, minerale ca blenda, cuprul, calcitul sau mangetita, pietre semipreţioase neşlefuite, eşantioane de stibină sau pirită etc. Expoziţia temporară „Flora pietrificată a lumii de ieri” înfăţişează cărbuni fosili, care prezintă resturi fosilizate de animale şi plante.

Colecţia de fotografii şi cărţi poştale a Muzeului Banatului Montan este şi ea foarte interesantă. Alcătuită din circa 5000 de exponate, colecţia înfăţişează aspecte ale activităţii miniere şi industriale. Pot fi văzute fotografii care înfăţişează panorame ale unor uzine ca cele de la Oraviţa, Reşița, Anina-Steierdorf şi Bocşa, dar şi imagini de interior din secţiile uzinale (laminorul Bluming Reşița, oţelăria Siemens Martin Reşița etc). Sunt şi fotografii realizate la construirea căilor ferate, a podurilor, apeductelor şi viaductelor din zona Caraș-Severinului, dar şi imagini şi cărţi poştale din Primul Război Mondial, precum şi fotografii cu diverse personalităţi importante pentru această zonă.

Colecţia de etnografie este împărţită în trei arii: Moldova Nouă, obiectele primite prin donaţii şi colecţia Cireșan Iosif de la Duleu. La rândul lor, ariile pot fi împărţite în două mari sectoare – cel de port popular şi cel de piese din ceramică, lemn, metal şi alte materiale. Sunt înfăţişate zone etnografice ca Almăj, Valea Dunării, Culoarul Timiș-Cerna, Oraviţa şi Reşita. Sectorul de port popular are aproximativ 800 de piese: costume populare, brâie, poale femeieşti, catrinţe, cojoace, suve, cămăşi etc. Tot aici, se găsesc ţesăturile decorative, alcătuite din covoare de perete, ştergare şi ponevi. Al doilea sector iese în evidenţă prin uneltele din industria casnică, textile şi prin uneltele folosite la păstorit, prelucrarea lemnului şi a metalului, agricultură, pescuit etc.

Muzeul Banatului Montan poate fi vizitat de marţi, până sâmbătă, în intervalul orar 9 – 17.

muzeul-banatului-montan.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ