Sighetu-Marmației, numit mai simplu Sighet, este municipiul ce aparţine judeţului Maramureş din regiunea transilvăneană, aflându-se foarte aproape de graniţa dintre România şi Ucraina. Din punct de vedere geografic, Sighetu-Marmației se află chiar la confluența dintre râurile Iza şi Tisa şi avea o populaţie, în anul 2007, de circa 55.000 de locuitori, municipiul fiind totodată un centru economic şi cultural al Maramureşului Istoric.

Până în preajma anului 1919, Sighetu-Marmației a fost reşedinţă de comitat, iar în perioada interbelică a fost considerat chiar reşedinţă de judeţ şi reşedinţa plăşii Sighet. Are o formă triunghiulară şi se învecinează, în partea de nord, cu Ucraina, granița fiind chiar cursul Tisei, la nord-est se învecinează cu Bocicoiu Mare, la sud are ca vecini comuna Rona de Jos şi comuna Vadu Izei şi, finalmente, în partea de vest are ca vecin comuna Sarasău. Spre partea de sud-vest, se află lanţul munţilor vulcanici Gutâi şi chiar acolo extravilanul Sighetului se învecinează cu Giuleşti, Santa şi cu Ocna Şugatag.

 

Populaţia şi religia ei diversă

În urma recensământului din anul 2002, populaţia Sighetului-Marmației a ajuns până la 41.220 de locuitori, majoritatea fiind români, într-un procent de 32.867 de locuitori, respectiv 79.73%, ungurii erau a doua populaţie cu un procent de 15.80%, fiind 6.513 locuitori şi apoi, în ordine descrescătoare, ucrainienii, în proporţie de 2.97%, apoi romii, doar 1.08% şi nemţii în proporţie de 0.25%, restul de 0.17% reprezentând alte naţiuni. Religia majoritară era religia creştin-ortodoxă, având un procent de 69.09%, restul fiind romano – catolici, greco – catolici, reformaţi, baptişti şi de alte religii, iar 36 dintre locuitori s-au declarat atei.

 

Monumentele şi clădirile importante

Fiind un oraş destul de vechi, Sighetu-Marmației are monumente la fel de vechi şi cel mai important dintre acestea este, cu siguranţă, Închisoarea Sighet. Aceasta este, de altfel, vestita închisoare care a fost folosită în timpul regimului comunist pentru izolarea elitelor de intelectuali din România şi a tuturor înstăriţilor care se opuneau regimului. Pe lângă acest nume, închisoarea mai este cunoscută şi sub denumirea de Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, păstrată în cinstea celor încarceraţi şi uitaţi în spatele gratiilor din cauză că au avut curaj să se opună. Aceasta este amenajată în anul 1994 ca muzeu şi este cunoscută şi sub denumirea populară de Memorialul Durerii de la Sighet, care cu siguranţă reprezintă cel mai important obiectiv turistic, aşa cum am precizat, declarat încă din anul 1997 ca „ansamblu de interes naţional”, fiind ulterior recunoscut ca unul dintre cele mai importante proiecte ce a fost dedicat de către societatea civilă pentru reconstituirea şi analiza perioadei din trecut ce s-a aflat sub influenţa comunistă, fiind unic în estul întregii Europe. Un alt muzeu de interes major este acela din aer liber, care poartă numele de Muzeul Satului Maramureşean, asemănător celui din Sibiu – Muzeul Satului. Acest muzeu este constituit ca o rezervaţie de monumente cu arhitectură ţărănească care urmăresc recrearea unui sat care să întrunească caracteristicile specifice zonei. Între acestea, găsim casele cu grădini, gospodăriile frumos amenajate, curţi şi șure, toate încercând să reproducă Maramureşul istoric, muzeul fiind, desigur, şi o adunare a frânturilor de istorie şi tradiţie.

Al treilea pe lista muzeelor micuţului Sighet este Muzeul Etnografic al Maramureşului, acesta fiind situat în centrul oraşului, în cadrul clădirii care astăzi găzduieşte şi cinematograful. În cadrul muzeului, sunt găzduite obiectele care au fost folosite de-a lungul istoriei în toate ocupaţiile pe care le-au avut locuitorii Maramureşului. Totodată, se pot găsi şi diverse icoane pe lemn, pe sticlă, piese şi accesorii din portul popular, care constituie bucăţi vii de istorie şi tradiţie, diverse măşti sau costumaţii care erau sau poate încă mai sunt purtate cu ocazia diverselor sărbători de iarnă sau tradiţionale zonelor respective. Al patrulea pe listă este, cu siguranţă, Muzeul Culturii Evreieşti, acesta găzduind o expoziţie ce a fost dedicată sighețeanului Elie Wiesel ce a fost laureat cu premiul Nobel pentru pace şi Muzeul doctorului Ioan Mihalyi de Apsa, care reprezintă mai mult casa în care acesta a locuit, fiind păstrată în forma sa iniţială.

 

Economia

Din punct de vedere economic, Sighetu-Marmației este, oarecum, stabil în prezent, mai ales după iarna plină de evenimente din 1989, când revenirea sa economică a constituit o adevărată provocare. În urmă cu câţiva ani, în Sighet, principalele ocupaţii ale oamenilor erau cele din industria confecţiilor şi în cadrul producerii mobilei, deşi odată cu întărirea statului, din fericire, oraşul a început să îşi dezvolte şi o stabilă latură comercială. Calculând, din acest punct de vedere, în ultimii ani, în Sighetu-Marmației au fost deschise multe unităţi cu profil bancar sau comercial care prestează şi diverse servicii şi, luând în calcul şi frontiera deschisă din 2007, putem spune că viaţa economică a făcut paşi mari înainte, bucurându-se de o creştere vertiginoasă.

orasul-sighetu-marmatiei.jpg
alee-cu-copaci-din-orasul-sighetu-marmatiei-judetul-maramures.jpg
parcul-central-din-orasul-sighetu-marmatiei-judetul-maramures.jpg
cladiri-istorice-din-orasul-sighetu-marmatiei-judetul-maramures.jpg
orasul-sighetu-marmatiei-judetul-maramures.jpg
zona-centrala-din-orasul-sighetu-marmatiei-judetul-maramures.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ