Expresia „A trece pe sub furcile caudine” se folosește în foarte multe limbi, referindu-se la situații dificile, în care se acceptă, de nevoie, condiții grele, uneori chiar umilitoare, pentru a se ajunge la capătul unei probleme.

Analogii moderne ale expresiei A TRECE PE SUB FURCILE CAUDINE evidențiază modul în care această frază antică rămâne relevantă în contextul actual. Prin examinarea situațiilor din viața de zi cu zi sau din mediul profesional unde oamenii se confruntă cu provocări umilitoare sau teste dificile, putem înțelege mai bine nu doar semnificația, ci și aplicabilitatea expresiei. Această analiză ne ajută să apreciem reziliența și adaptabilitatea limbajului în captarea esenței experiențelor umane.

Mulți folosesc greșit această expresie, spunând „A trece prin furcile caudine”, corect fiind „A trece pe sub furcile caudine” (având în vedere originea expresiei), așa cum greșită este și întrebuințarea în contexte frecvent utilizate în presă, precum: „Elevii din clasa a douăsprezecea din întreaga țară vor trece prin furcile caudine ale examenului de bacalaureat” sau „Legea va trebui să treacă prin furcile caudine ale Parlamentului”, „Echipele românești de fotbal vor trece prin furcile caudine ale tragerii la sorți” etc.

Termenul caudine vine de la denumirea unei localități din Italia – Caudium – situată în apropierea unui defileu, numit de romani Caudinae Furcae (Furcile caudine), astăzi Valea Arpaia, care are legătură cu una dintre cele mai rușinoase înfrângeri suferite de romani, în istoria lor, cea din anul 321 i.Hr., când s-au luptat cu samniții.

Samniții erau niște triburi care trăiau în Munții Apenini, și care, multă vreme, s-au luptat cu latinii și etruscii, pentru a-și deschide o cale de acces către Marea Mediterană. Cele trei războaie dintre samniți și Republica Romană (primul război începând în 343 i.Hr.) au durat 67 de ani. La un moment dat, samniții, nemaireușind să facă față atâtor confruntări armate, au restituit romanilor toată prada de luptă, inclusiv prizonierii de război, în schimbul păcii. Romanii au acceptat „restituirile”, dar nu și-au ținut promisiunea în privința păcii.

Citește și:  Cum este corect – casino/cazino/cazinou?

În astfel de condiții, umiliți încă o dată, samniții, conduși de generalul Pontius Herennius, au atras armata romană, printr-un șiretlic, în defileul Caudinae Furcae, de unde romanii nu au mai putut nici să înainteze, nici să se retragă, fiind nevoiți, de această dată, să accepte cele mai umilitoare condiții impuse de samniți, și anume ca fiecare soldat roman, inclusiv conducătorii armatei, să treacă, unul câte unul, pe sub un jug, copleșiți de rușine. „Jugul” respectiv era format din sulițele romanilor, cea mai mare dezonoare pentru un soldat fiind să își piardă sulița.

În urma acestei confruntări s-a încheiat un tratat de pace, care a durat cinci ani, după care luptele au fost reluate, dar victoria finală a romanilor a venit mult mai târziu.

Prin urmare, „a trece (prin) pe sub furcile caudine ale examenului de bacalaureat”/ale tragerii la sorți/ale Parlamentului etc. (ca în exemplele citate anterior) reprezintă exprimări greșite, pentru că astfel de situații nu au nimic umilitor, poate doar dificil.

Pentru cei interesați de aprofundarea cunoștințelor despre limbaj și expresii, vă recomandăm să consultați cum este corect: niciun sau nici un. Această lectură va extinde înțelegerea diferitelor aspecte ale limbii române și va consolida utilizarea corectă a expresiilor și cuvintelor în contexte adecvate.

Se poate spune însă corect, de exemplu: Pentru a obține documentele necesare, X a trebuit să treacă pe sub furcile caudine ale birocrației românești/După ce a trecut pe sub furcile caudine ale unei suferințe nemeritate, de ani de zile, Y se poate declara, în sfârșit, învingător etc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.