Familia Psyllidae cuprinde aproximativ 1500 de specii de paduchi de plante care au aspectul unor mici cosasi ai frunzelor. Acestia sunt raspanditi in toata lumea pe scoarta arbustilor, pe tulpinile si frunzele acestora, pe copaci, arbusti lemnosi, dar si pe culturi si plante erbacee.

Ajung la lungimea de aproximativ 1,5-5 mm, au antere lungi, iar corpul acoperit de doua perechi de aripi ovale. Se hranesc cu diferite plante, iar unii paduchi sunt considerati mari daunatori. Femelele isi depun ouale pe suprafata plantelor cu care se hranesc sau chiar in interiorul acestora.

Dintre cele 1500 de specii fac parte puricele melifer al marului (Psylla mali) si puricele melifer al parului (Psylla pyricola).

Puricele melifer al marului

Puricele melifer al marului (Psylla mali) traieste in Europa Centrala si de Nord, la noi in tara este intalnit mai ales in regiunile din Transilvania.

Un exemplar adult are toracele de culoare maronie-galbuie sau verde-inchisa, iar partea ventrala galbena. Capul este lat, prevazut cu doi lobi destul de bine dezvoltati in zona fruntii, iar aripile sunt de culoare galbuie cu nuante verzui spre baza. Masculul are lungimea corpului de 2,5-2,8 mm, iar femela de 3-3,4 mm.

Acesti purici apar in livezile cu meri in perioada lunilor august-septembrie, cand femelele depun ouale in crapaturile scoartei, pe ramuri si la baza mugurilor. Fiecare femela depune un numar de aproximativ 4-10 oua, izolat sau in grup, care raman sub scoarta in acest stadiu pe toata perioada lunilor de iarna. Ouale sunt de forma ovala-alungita, galbene-portocalii, prevazute cu un peduncul mic si conic, care are rol de fixare pe scoarta ramurilor copacului. De asemenea, ouale sunt foarte rezistente la gerul iernii, pot suporta si temperaturi de minus 40ºC.

Primavara, la inceputul lunii aprilie, ouale eclozeaza si apar larvele care stau fixate in grupuri pe mugurii frunzelor si florilor, hranindu-se cu seva acestora. Larva are corpul lat, de culoare galbena si pete maronii sau negre pe abdomen, ochii rosii, iar extremitatile partii ventrale sunt acoperite cu secretii ceroase. Adultii apar la inceputul lunii iunie, se hranesc o perioada de doua saptamani cu frunze de mar, apoi se muta pe diferite plante ierboase sau lemnoase, urmand ca sa se reintoarca in toamna, pentru a se imperechea si a depune ouale.

Aceasta specie face ravagii in culturile de meri, adultii si larvele distrug mugurii floriferi si vegetativi, apoi frunzele si fructele, astfel ca, in urma intepaturilor mugurii si lastarii se rasucesc, frunzele se deformeaza si nu se mai dezvolta, iar florile se usuca. Mai mult decat atat toate aceste parti atacate (lastarii, mugurii, frunzele, florile) sunt acoperite cu secretii dulci ale insectelor pe care apoi se dezvolta diferite ciuperci ce creeaza un aspect negricios.

Citește și:  Specii de viespi-mamut din familia Scoliidae

Puricele melifer al parului

Puricele melifer al parului (Psylla pyricola) apare in regiunile din Europa Centrala si de Vest, in America de Nord etc. Foarte frecvent este si in tara noastra, in zonele de campie, dar si in regiunile cu paduri de fagi si stejari.

Insecta are o forma de vara si o forma de iarna. Cea de vara este de culoare portocalie sau maronie-portocalie cu pete maro. Are capul destul de lat cu lobi rotunjiti in zona fruntii si lungimea corpului de 2,2-2,8 mm. Forma de iarna are lungimea de 3-4 mm si culoarea mai inchisa cu pete mari si negre. Ambele forme au aripile mari si transparente, cu nervuri galbene si cate o pata de culoare maronie.

Adultii ierneaza in scoarta copacilor batrani, iar primavara la sfarsitul lunii februarie are loc imperecherea si depunerea oualor de catre femele. Ouale au forma eliptica, sunt prevazute cu un mic peduncul care are rol de fixare de scoarta copacului, la depunere sunt albe si apoi devin galbene-deschise. Ouale sunt depuse izolat pe varful ramurilor, pe lastari sau pe muguri, iar incubatia lor dureaza o perioada de 9-12 zile. La inceputul lunii aprilie ouale eclozeaza si apar larvele care se dezvolta pe muguri, frunze si flori, hranindu-se cu seva acestora.

Larva are corpul de forma ovala, lung de 0,3-0,36 mm, cu spini lungi pe margini, de culoare galbena-deschisa si pete maronii pe partea ventrala si pe cap. Larvele se dezvolta in timp de 30-34 de zile, adultii de vara apar la inceputul lunii mai si dupa o saptamana incep sa depuna ouale sub forma unor randuri drepte, pe partea inferioara sau in interiorul frunzelor. O femela depune un numar de aproximativ 500 de oua, iar de-a lungul unui an apar trei sau mai multe generatii.

Atat adultii cat si larvele traiesc in colonii in mugurii, lastarii, frunzele, florile si fructele unor soiuri de peri si astfel in urma atacurilor acestor daunatori, lastarii si mugurii se curbeaza, florile si frunzele se rasucesc, iar fructele nu se mai dezvolta. Aceste parti atacate sunt acoperite de secretiile dulci ale puricelui si astfel se dezvolta diferite ciuperci care innegresc planta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.