Parcul Naţional Retezat a intrat în anul 2009 în competiţia organizată de fundaţia N7W (New 7 Wonderes) pentru desemnarea celor 7 minuni naturale ale lumii. Din păcate, nu s-a numărat printre finalişti şi, implicit, câştigători. Însă pentru România şi pentru cei ce îl vizitează, în cazul acestui parc, nu este atât de importantă recunoașterea pe plan mondial, pentru că ştiu că persoanele care îl vizitează rămân uimite de ceea ce pot descoperi aici.

Este situat în masivul muntos al cărui nume îl poartă, în Carpaţii Meridionali. Suprafaţa pe care se întinde este de 54.400 de ha din cele 38.138 ha pe care le are ca suprafaţă întregul masiv muntos Retezat, cuprinzând în mod special partea principală a culmii nordice a acestuia. Parcul Naţional Retezat este construit şi declarat rezervaţie naturală şi ştiinţifică în anul 1935. Este inclus, în anul 1979, în reţeaua mondială a rezervaţiilor biosferei ce se află sub patronajul UNESCO. Însă persoana care a avut rolul cel mai important în existenţa acestuia este Alexandru Borza, la iniţiativa căruia a luat naştere Parcul Naţional Retezat. Cunoscut botanist, cel care a pus bazele geobotanicii şi a înfiinţat, printre altele, şi Grădina Botanică de la Cluj, este cel fără de care multe specii ce sunt ocrotite în acest parc ar fi dispărut. Sunt aici conservate elemente de faună şi floră ce sunt reprezentative pentru spaţiul biogeografic românesc, ce nu cresc sau trăiesc în niciun alt colţ din ţară.

La o altitudine cumprinsă între 800 şi 2509 m, este conservat peisajul şi toate celelalte elemente caracteristice formelor de relief înalte. Valoarea Parcului Naţional Retezat este extrem de mare şi se raportează la diverse nivele: fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic (paleontologia ține de studiul fosilelor animale), speologic (speologia este ştiinţa ce se ocupă de exploatarea şi studierea peşterilor), pedologic (ştiinţa ce se ocupă de geneză, evoluţia şi distibutia solurilor) şi, nu în ultimul rând, peisagistic. Parcul mai are în componenţa sa, pe lângă aria ce poate fi vizitată, după achitarea unei taxe, două zone cu un regim special. Prima dintre zone este Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele-Taul Negru. A fost delimitată în anul în care a fost creat şi Parcul Naţional Retezat şi are o suprafaţă de 11.466 ha. Permisiunea de a intra aici se acordă doar de către Academia Română şi este doar la îndemâna cercetătorilor. Aici, habitatele sunt păstrate în starea lor naturală şi, prin prezența umană cât mai redusă, se conservă. Această parte a parcului cuprinde singura zonă de pădure antică amestecată şi una dintre ultimele pădurile primare neafectate, încă existente în Europa. În a doua zonă, restricţiile nu mai sunt chiar atât de drastice, aici fiind permis de două ori pe an păşunatul.

Datorită structurii masivului Retezat (alcătuit din roci cristaline şi calcare), dar şi al altitudinii sale în Parcul Naţional Retezat pot fi admirate nenumărate lacuri glaciare, gheţari, dar şi alte fenomene carstice. Aici, se poate admira cel mai întins lac din zona alpină, Bucura, cel mai adânc lac glaciar de pe teritoriul României, Zănoaga şi alte lacuri, însumând un număr de 80.

De asemenea, parcul găzduieşte 1 190 de specii de plante superioare, 130 de plante rare, 50 de specii de mamifere, 185 de specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii de amfibieni, 90 de taxomi endemic (plante sau animale specifice unui anumit loc). Printre miracolele de floră ce se pot admira, se numără floarea de colţ, sângele voinicului, strugurii ursului sau diverse specii de genţiane. Aceste specii sunt declarate monumente ale naturii şi culegerea lor este strict interzisă.

În ceea ce priveşte fauna, Parcul Naţional Retezat este locul unde peste 20 de specii de mamifere sunt protejate de lege şi unde se dezvoltă natural cele mai mari carnivore ale Europei, lupii şi râşii. Zona a mai fost populată recent cu marmote, animale ce îmbogăţesc, de asemenea, zona din punct de vedere al faunei. Ce nu putea să lipsească din această arie este capra neagră, de asemenea, unul dintre animalele specifice Carpaţilor, fiind și mamifer protejat de lege. Acesta este protejat încă din perioada în care 100 km² din actualul parc erau domeniul de vânătoare al curţii regale. Pe lângă acestea, mai vieţuiesc în Retezat şi cerbi, căpriori şi pisici sălbatice.

Dintre cei care vin să viziteze Parcul Naţional Retezat, 30% sunt străini. Rămân captivaţi de frumuseţea lacurilor şi de măreţia faunei. Încă din anul 1999, parcul are o administraţie proprie, astfel încât poate gestiona eficient fondurile pentru protejarea şi dezvoltarea zonei naturale. Este, de asemenea, parte a fundaţie PAN Parks, primind şi Diplomă Europeană pentru Arii Protejate.

Chiar dacă nu a fost declarată oficial una dintre cele 7 minuni naturale ale lumii, cu siguranţă este una, fiind locul unde relieful, fauna şi flora lasă omul fără cuvinte. Pentru cei ce vor să ajungă să vadă toate acestea şi să se bucure de peisaje neatinse de civilizaţie au drept căi de acces fie drumul dinspre Deva şi Caransebeş, fie cel dinspre Târgu-Jiu.

parcul-national-retezat.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ