Mierla de apa (Cinclus cinclus) apartine familiei Cinclidae a mierlelor de parau – care sunt raspandite in Asia, Europa, America de Sud si de Nord. Mierla de apa este una dintre putinele pasari care ,,merg” pe sub apa. Spre deosebire de celelalte specii, aceasta este raspandita in Europa, nordul Africii si Asia de Nord in zonele din apropierea cursurilor de ape.
Aceasta pasare zglobie are corpul mic si durduliu, cu lungimea de 18-21 cm. Este o pasare cantatoare care se remarca prin tipetele stridente pe care le emite, uneori enervante, ce se aseamana cu un ,,strit-strit” continuu. Masculul scoate triluri mai complicate si mai melodioase. Cand se misca de-a lungul izvoarelor si a raurilor rapide in zbor cu ajutorul aripilor sale scoate un fel de vajait.
Este foarte adaptata la vanatoarea subacvatica – acest stil de viata a facut sa devina o pasare foarte populara in habitatul sau natural. Traieste mai ales in zonele montane, intotdeauna in apropierea apelor, chiar si iarna tinde sa stea in locurile fara gheata foarte aproape de apa.
Penajul sau este impermeabil, dens si rezistent la apa, predominant maroniu-inchis, doar in zona pieptului si a gatului este alb. Ciocul este lung, gri, curbat si ascutit la varf, ochii sunt mici cu irisul de culoare neagra. Coada este scurta si are o forma caracteristica, picioarele sunt mici, terminate cu degete subtiri, lungi si gheare ascutite. Pasarile tinere au penajul mai deschis, gri cu alb.
Hrana acestor pasari este formata mai ales din insecte acvatice, dar si crustacee, larve, melci, icre pe care le gasesc printre rocile si pietricelele de pe fundul apei. Mierla de apa inoata bine in apa folosindu-se de aripi ca niste inotatoare. Prezinta o glanda ce secreta o substanta cu ajutorul careia isi unge penele si care este de 10 ori mai mare decat la celelalte pasari asemanatoare, cu acelasi stil de viata.
Isi face cuibul in crevase de roci, printre radacinile copacilor, sau pe sub poduri, in forma de cupola cu o intrare laterala, construit din muschi si captusit cu frunze si fire de iarba uscate. Femela depune in cuib 4-5 oua albe care sunt clocite de ambele pasari timp de 16 zile. Dupa eclozarea oualor apar puii care sunt hraniti cu insecte de ambii parinti, iar dupa aproximativ 20 de zile acestia invata sa-si prinda singuri prada, parasesc cuibul si sunt capabili si ei sa vaneze in apa.
Mierla de apa este cunoscuta si sub denumirea de vrabia de apa si nu este o specie in pericol de disparitie.
Video – Mierla de apa (Cinclus cinclus):
 apartine familiei Cinclidae a mierlelor de parau – care sunt raspandite in Asia, Europa, America de Sud si de Nord.){kind=link}