Habitatul preferat și migrația cintezei de iarnă
Cinteza de iarnă (Fringilla montifringilla) este o pasăre migratoare care sosește în România în timpul sezonului rece, venind din regiunile nordice ale Palearcticii. Această pasăre preferă zonele cu păduri de conifere și poate fi întâlnită în număr mare în lunile de iarnă, când se formează stoluri mari în căutarea hranei. Cu un penaj distinctiv și un comportament adaptat vieții în climate reci, cinteza de iarnă este o apariție fascinantă în peisajul hibernal al României.
Cinteza de iarna (Fringilla montifringilla) este o pasare care locuieste in nordul palearcticii si vine in tara noastra ca oaspete de iarna, in numar variabil de la un an la altul.
Caracteristicile fizice ale cintezei de iarnă
Are corpul lung de 13-14 cm, greutatea de 19-22 g, deschiderea aripilor de 24-28 cm. Penajul masculului difera de cel al femelei. In anotimpul cald masculul are aripile, capul si coada de culoare neagra, iarna aceste zone sunt colorate in negru, alb si caramiziu.
Pieptul este portocaliu, partea ventrala alba, ciocul si picioarele galbui. Femela are un penaj mai deschis, predomina culorile cafeniu, maroniu si bej. Pieptul este portocaliu deschis, burta alba.
Hrana și comportamentul în timpul iernii
Hrana sa este alcatuita din seminte, insecte, fructe de padure si diferite nevertebrate. Consuma in special seminte de floarea soarelui si gandacei.
Reproducerea și cuibăritul cintezei de iarnă
Prefera zonele cu paduri de conifere, dar este intalnita si in parcuri sau gradini. Isi face cuibul din crengute, radacini, licheni, fire de iarba, par si pene, in copaci sau garduri vii. Femela depune o singura ponta pe an, formata din cinci pana la sapte oua, pe care le cloceste singura. Masculul ii asigura hrana necesara zilnic. Puii sunt hraniti de ambii parinti.
Iarna pot fi vazute stoluri mari de cinteze care sunt in cautarea hranei, pe terenuri arabile, in paduri cu fagi si conifere. In perioada clocitului, obisnuiesc sa stea in perechi, sau uneori in grupuri mai mici. In general cuibareste in partea de nord-est a Europei, centrul Suediei, sudul Norvegiei, centrul Rusiei si in Scandinavia.
Cinteza de iarna face parte din ordinul Passeriformes si familia Fringillidae.
Adaptările cintezei de iarnă la condițiile aspre de iarnă
Cinteza de iarnă este bine echipată pentru a face față temperaturilor scăzute din regiunile nordice. Penajul său dens și comportamentele de grup, cum ar fi formarea de stoluri mari, ajută la conservarea căldurii.
În plus, aceste păsări au capacitatea de a-și ajusta metabolismul pentru a face față condițiilor dure, reducând consumul de energie atunci când hrana este limitată. Un alt aspect interesant este că, deși preferă pădurile de conifere, cinteza de iarnă este foarte flexibilă în alegerea habitatului în lunile reci, adaptându-se și la zone agricole sau parcuri urbane, unde poate găsi surse suplimentare de hrană.
Curiozități despre cinteza de iarnă
Pe lângă comportamentele sale migratoare, cinteza de iarnă este cunoscută pentru variațiile mari ale numărului de indivizi care ajung în anumite regiuni în fiecare an. În unele sezoane, stoluri de mii de cinteze pot fi văzute căutând hrană în pădurile de fagi și conifere, în timp ce în alte ierni, aceste păsări pot fi aproape absente din peisajul românesc.
Acest fenomen este influențat de fluctuațiile de hrană din nordul Europei și de schimbările climatice. Un alt aspect interesant este că cinteza de iarnă este cunoscută pentru cântecul său melodios, însă în perioada migrației, păsările devin mai tăcute și își folosesc în principal sunetele de avertizare pentru a comunica pericolele între ele.
