Castelele din România care au reușit să rămână în picioare ca dovadă a vieții aristocrației și a nobilimii locale din Transilvania sunt destul de numeroase și chiar dacă nu au fost conservate constant, ele exprimă o epocă trecută care a avut strălucire și glorie. Orașele-cetăți s-au dezvoltat din timpul dacilor, apoi au trecut peste intemperiile vremii, de multe ori dărâmate, dar cu memoriile păstrate în pietrele ruinelor lor.
Castelul de vânătoare Teleki, județul Cluj
Veranda castelului și-a conservat coloanele, destul de numeroase, aproape intacte. Interiorul mai păstrează din ornamentațiile ferestrelor, tavanului și intrărilor destul de luxoase pentru un astfel de palat. Castelul de vânătoare Teleki este una dintre moștenirile noastre istorice și culturale de care ar trebui să avem grijă, momentan degradările sunt vizibile.
Cetatea de la Sighișoara, județul Mureș
Construcția zidului cetății, care are o lungime de 950 m, a început în anul 1350. A avut 14 turnuri (care aparțineau fiecare câte unei bresle) și 4 bastioane, din care au mai rămas doar 9 turnuri și trei bastioane, dintre care cel mai reprezentativ este Turnul cu Ceas (Turnul Orelor).
Castelul Huniazilor, județul Hunedoara
Castelul lui Iancu se întinde pe o suprafața totală de 7000 m², suprafața care include cele 42 de încăperi, două terase și două poduri. Se pot vizita Capela, Camera Domnițelor, Sala Dietei sau muzeul găzduit în Sala Cavalerilor, Turnul Nou de Poartă, Turnul Toboșarilor sau Turnul Alb.
Castelul Bontida Banffy, județul Cluj
Reconstrucția s-a făcut în stil baroc austriac, fiind construite atunci curtea de onoare, manejul, grajdul, remiza și locuințele servitorilor, parcul de pe malul râului, cu alei, lac, statui și fântâni arteziene.
Castelul de la Bonțida a avut mult de suferit în cursul secolului XX. În anul 1944, acesta a fost transformat în spital de campanie. Trupele germane au jefuit și devastat castelul, ca răzbunare față de atitudinea proprietarului care începuse și sprijinise negocieri între guvernele României și Ungariei pentru întoarcerea armelor împotriva Germaniei.
Castelul Saschiz, județul Mureș
La aproximativ 1 km distanță de sat, sus, pe culmea dealului, la peste 500 m înălțime, se înaltă Cetatea săsească Saschiz, cu multe ziduri în ruine. Construirea ei a început în secolul al XIV-lea. Zidurile înalte de 7 – 9 m și cele 6 turnuri aveau rolul sa apere populația Saschizului și a satelor din jur de năvălitori.
Cetatea Bologa, județul Cluj
Cetatea de la Bologa a fost folosită fără întrerupere până în secolul al XVIII-lea. Ea a rămas proprietate a familiei Bánffy până după încheierea celui de al doilea război mondial. La mijlocul secolului XX, turnul și-a pierdut acoperișul, unul dintre ultimele elemente din lemn care erau păstrate.
Cetatea ALBA CAROLINA din municipiul ALBA IULIA
Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea, Cloșca și Crișan, Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestra a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul închinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorită de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand și al Reginei Maria și multe altele.
Castelul Kornis din Mănăstirea, județul Cluj
Tot el a reparat castelul, în această perioadă având loc și redecorarea încăperilor castelului cu fresce pe tavane. Sunt refăcute lucrările din lemn ale ultimului etaj și scara ornamentată cu motive populare și sunt aduse decorațiuni din piatră de tuf vulcanic de Dej. Nu au existat însă lucrări serioase de refacere a castelului și a domeniului, castelul ajungând astăzi în ruine.
Intrarea în castel avea și o punte suspendată care era ridicată în timpul nopții sau în caz de pericol, poarta fiind încadrată de inorogi paraleli cu intrarea, aceiași inorogi care apar și pe blazonul familiei Kornis. Castelul este unul dintre cele mai frumoase castele renascentiste din Ardeal.
Cetatea Oradea, județul Bihor
Nu se putea comunica între bastioane ca în cazul altor cetăți. Fiecare bastion avea o poartă proprie, căpitan și santinele. Având forma unui triunghi, bastioanele aveau cupole din piatră, folosite ca puncte de observare.
Zidul cetății avea 10 metri lungime și 10 m lățime, fiind construit din piatră solidă, pe care s-a aruncat un val de pământ, în forma unui dâmb. Biserica din interior a fost transformată în moschee. Sub administrația turcească, atât cetatea, cât și orașul au fost reconstruite. Bastioanele cetății sunt Bastionul Aurit, Bastionul Bethlen, Bastionul Ciunt, Bastionul Crăișorul, Bastionul Roșu
Cetatea Rupea, jud. Brașov
Cetatea Rupea, ridicată pe Dealul Cohalmului, dominând de sus orașul, a fost construită și extinsă în secolele al XIV-lea– al XVII-lea, ca cetate și refugiu pentru satele din împrejurimi. În prezent, este în ruină.
Este o cetate țărănească cu patru zone întărite cu turnuri poligonale, circulația fiind controlată de mai multe porți interioare care compartimentează ansamblul fortificat.
Cetatea Rupea este situată la 50 km de Brașov, construită pe un masiv de bazalt, în zona rezervației geologice Bazaltele de la Rupea. Cetatea Rupea are forma unei spirale ascendente (cochilii de melc). Azi Cetatea Rupea a devenit un important obiectiv turistic pe ruta Mureș-Sighișoara-Brașov, fiind restaurată aproape integral.