Nebănuite sunt frumusețile pământului pe care Dumnezeu le-a creat pentru noi, ascunse, pregătite de a fi descoperite de fiecare, la pas, pe gura de rai care se cheamă România.

Peștera Urșilor, județul Bihor

MGE3MTI0YTUwMDQ4ZmYwYzYwZmRiNzYxZjljM2ExYTfoto_72339Peștera este situată lângă satul Chișcău din comuna Pietroasa, județul Bihor. Întâmplarea a făcut să fie descoperită în anul 1975 de către niște muncitori de la o carieră din apropiere. Numele reprezintă tocmai faptul că a fost locuită de urși în vechime, aici găsindu-se scheletele a 400 de urși uriași ai cavernelor dintr-o specie dispărută de pe suprafața pământului, ce a trăit acum 17.000 de ani.

Galeriile sunt formate din roci calcaroase pe care apa le-a modelat în fel unic și spectaculos, rezultând coloane de diferite dimensiuni, cascade de piatră ca în galeria Emil Racoviță, munți, scoarțe de arbori, alte forme bizare.

Peștera Muierilor din comuna Baia de Fier, județul Gorj

pestera-muieriiPeștera Muierilor are o lungime de peste 3500 metri, fiind pe primul loc în clasamentul celor mai vizitate atracții turistice, cu descoperiri arheologice, paleontologice, geomorfice, biospeologice și geologice valoroase. Este cunoscută pentru sala numită Domul Mic, aceasta fiind o încăpere cu un tavan asemănător unei cupole gotice formate din calcit.

Aici sunt mai multe încăperi denumite destul de sugestiv: Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare și Stânca Insângerată, denumire datorată scurgerilor oxidului de fier care este prezent în calcit, săli care adăpostesc formațiuni numite sugestiv: Vălul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele împietrite, Dantela de Piatră, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului.

În Galeria Urșilor a fost găsit o colecție de resturi de urși, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice și mistreți. Dar și urme ale trecerii omului au fost descoperite în sala Musteriană constând în multe obiecte de dinaintea erei noastre. În anul 1952, au fost descoperite și fragmente de oase, provenind de la trei persoane diferite, doi bărbați și o femeie, datate de acum 30.000 ani.

Peștera Poarta lui Ionele din Parcul Național Apuseni

79726807Peștera se află pe valea Ordâncuşa, la o altitudine de 810 metri, în comuna Garda de Sus, are o lungime de 131 metri și un lac care se formează temporar. Poarta lui Ionele este o peșteră amenajată pentru turiști, este iluminată  și dotată cu scări și podețe de metal pentru vizitare. Intrarea în peșteră se face printr-o poartă de peste 10 metri înălțime.

Peștera Scărișoara din munții Apuseni, județul Alba

Pestera_Scarisoara_-_Sala_BisericaPeștera Scărișoara este una dintre cele mai mari peșteri cu ghețar din România, ghețar cu o vârstă de 3000 de ani. Acest ghețar este al doilea ghețar subteran ca mărime din lume, cel mai mare fiind în Slovacia. O dată sigură pentru descoperirea peșterii nu există, dar este menționată de către geograful austriac Adolt Schmididi în anul 1863, care a făcut primele observații și prima hartă a peșterii.

Peștera este situată la o altitudine de 1150 metri, are o suprafața de 5500 m², iar grosimea stratului de gheață depășește în unele locuri 26-37 metri. 
Din cei 750 metri ai peșterii, se pot vizita doar 250. Chiar de la intrare, te întâmpina formațiunea numită Foca de gheață, apoi se intră în Sala Mare cu trecerea în locul numit biserică unde se găsesc peste 100 de formațiuni stalagmitice de gheață.

Peștera Popovăț, județul Caraș-Severin

pestera-popovat-cheile-carasului1Peștera face parte dintr-un complex speologic din Cheile Carasului. Ceea ce este unic la aceasta este că deține cea mai bogată colecție de formațiuni calcaroase din România, cu o lungime totală de 1.121 metri. Aici se pot întâlni stalactitele cu ramificații, stalagmite simple, stalactite fistulare, depuneri calcaroase în formă de coloane.

Peștera Huda lui Papara, județul Alba

poza_generale_47Peștera din munții Trăscăului, din localitatea numită Satul Sub Piatră, comuna Salciua este o peșteră cu multe superlative pentru această grupă montană și nu numai: cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cu cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran de apă, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascadă, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cel mai mare depozit de chiropterit din România.

Muntele Trascău este cel mai impozant munte lângă râul Arieș, plin de cetăți dacice, iar peșteră Huda lui Papară se presupune a fi peștera lui Zalmoxes. Un fenomen mai rar face locul special. Soarele răsare de două ori pe zi: la orele dimineții, soarele apare de după culmea Bedeleului și se ridică pe cer, dar după câteva ore, el dispare după vârful peretelui de calcar ce adăpostește peștera, pentru casele din vale acesta acoperă jumătate din bolta cerului. După aproape două ore de absență, soarele răsare în partea vestică a muntelui și apune seara după culmile mai domoale de la vestul depresiunii.

Peștera Ghețarul de la Focul Viu, județul Bihor

51fd6ee06cd06Este una dintre peșterile aflate în munții Bihorului, situată pe Valea Galbenă, în apropiere de Vârful Piatra Galbenii și Vârful Cuculeul de Fier. Peștera Focul Viu care are un mic ghețar, ca mărime, ocupă locul trei în rândul peșterilor cu ghețare subterane din țară. Ghețarul este iluminat în jurul amiezii aproape perpendicular de razele soarelui care au irizații roșiatice, creând iluzia de foc, de unde îi vine și numele.

Explicația existenței blocului de gheată în peșteră este explicată datorită construcției locului care face ca iarna, fereastra din tavanul peșterii să favorizeze acumularea aerului rece, iar din lipsa ventilării să se mențină aerul rece captiv tot timpul anului, de aceea ghețarul este prezent și vara.

Peștera Dâmbovicioara, județul Argeș

p1050793Este situată în zona carstică a culoarului Rucăr-Bran. Peștera s-a format în calcarele din Masivul Piatra Craiului, datorită acțiunii apelor râului Dâmbovicioarei, a cărei vale se găsește în aval. Este o peșteră cu temperaturi calde de 10 – 12 °C, cu o umiditate moderată a aerului și străbătută de un ușor curent de aer, fără ceva special, dar vizitată de mulți turiști anual.

Peștera Vântului, județul Bihor

pestera-vantului-82Este cea mai mare peșteră ca lungime din România, pentru că are 52 de kilometri. Peștera se află în munții Pădurea Craiului, lângă localitatea Şuncuiuş, însă doar o mică parte din ea este accesibilă turiștilor.

A fost descoperită în anul 1957, iar numele i se datorează curenților puternici de aer care se simt mai ales încă de la intrare. Inițial galeria care constituia intrarea în peșteră era foarte strâmtă și greu accesibilă, a fost blocată și s-a deschis o intrare artificială la câțiva zeci de metri distanță.

Peștera Meziad, județul Bihor

Favorites+07Este o peșteră mare, fiind una dintre primele peșteri amenajate şi una dintre cele mai lungi peșteri din România cu cei 4.750 m lungime, galerii dispuse la mai multe nivele, situată pe Valea Meziadului, în zona de vest a Munților Apuseni.

A fost declarată monument al naturii, este o rezervație speologică și a adăpostit fragmente de ceramică care aparțin culturii Coţofeni, din a doua jumătate a mileniului III î.e.n. Cultura respectivă este cea mai importantă cultură a perioadei de tranziție la epoca bronzului.

Peștera Ialomicioarei din Bucegi, județul Brașov

27739363Peștera, denumită și Peștera Regilor, este aflată la 1600 m altitudine, în imediata apropiere a Hotelului Peștera și a cabanei Padina, fiind unul dintre obiectivele turistice ale Bucegilor. Se poate pătrunde pe 400 metri. Peștera este în întregime electrificată, iar accesul turiștilor se face pe scări de lemn.

La intrarea se află o bisericuță cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel care a fost construită de domnitorul Mihnea cel Rău, la sfârșitul secolului al XVI-lea, după ce s-a adăpostit aici de invazia turcilor. De-a lungul timpului, lăcașul de cult a ars de mai multe ori, însă a fost refăcut de preoții și ciobanii de aici.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here