Pinguinul Adelie (Pygoscelis adeliae) este unul dintre putinii pinguini care traiesc in Antarctica continentala, vara, de-a lungul tarmurilor aproape lipsite de gheata. Cu exceptia perioadei de clocire, pinguinii Adelie duc o viata exclusiv marina. Obisnuiesc sa faca migratii considerabil de mari, de la locul de cuibarit pana in zonele cu mari bancuri de pesti. Iarna australa care tine din martie pana in octombrie si-o petrec pe gheata plutitoare la granita apei din larg.

In luna octombrie sunt vazuti in carduri mari, inotand, mergand sau alunecand pe gheata, indreptandu-se spre locurile de cuibarit la tarmul Antarctic, unde formeaza colonii foarte mari. Anumite colonii numara peste 200 000 de perechi sincronizate. Inalti de 46-60 cm, cu o greutate de 4-6 kg, se misca incet pe gheata,  dar sunt foarte rapizi sub apa. Teritoriul coloniilor poate fi recunoscut dupa excrementele lor rosii-caramizii datorita resturilor de Euphausia cu care se hranesc.

Pinguinul Adelie

Pinguinii Adelie au in general corpul de culoare neagra-albastruie, doar pantecele este alb-luminos. Prezinta un cerc alb in jurul fiecarui ochi. Aripile sunt negre pe partea exterioara si albe dedesubt. Mersul lor stangaci, drept si leganat se datoreaza faptului ca isi lasa greutatea corpului pe talpile picioarelor.

Impotriva frigului din Antarctica sunt aparati de masa compacta de pene cu varful uleios care se suprapun, de stratul gros de grasime de sub piele si la mijloc de stratul de aer incalzit de corp. Au corpul durduliu, coada scurta si rigida, picioarele cu labe palmate.

Aripa pinguinului se deosebeste de cea a oricarei alte pasari, are in general o structura rigida, miscarea libera are loc doar in zona umarului. Oasele sunt aplatizate, solide, goale in interior, ceea ce mareste densitatea si rezistenta acestora. Muschii mari si bine dezvoltati pun in miscare bataile de aripi.

Citește și:  Pescărușul argintiu (Larus argentatus), o pasăre de coastă

Masculul este destul de agresiv, deseori obisnuieste sa fure pietre din cuiburile vecinilor pentru a-si construi propriul cuib. Uneori au loc certuri intre ei, sau chiar lupte intre rivali, se lovesc cu ciocurile si aripile, se imping unul pe altul, pana cand unul cade si cedeaza.

Femela depune doua oua albe la doua zile distanta. Acestea sunt clocite atat de femela, cat si de mascul, schimbandu-se intre ei. Puii sunt hraniti de ambii parinti cu hrana regurgitata. Ei cresc destul de repede, astfel incat dupa sase saptamani se deplaseaza singuri in cadrul coloniei, unde se alatura altor pui si asteapta adultii aducatori de hrana.

pinguin adelie

Obisnuiesc sa se inghesuie unul in altul, astfel se pot opune mai usor furtunilor si frigului. In centrul unei astfel de gramezi poate fi cu 10ºC mai cald decat pe margini. Pasarile se schimba intre ele, astfel ca si cele de pe margini sa ajunga in centru pentru a se incalzi. Cativa adulti stau mereu in preajma puilor pentru a-i apara de pescarusii mari de prada, care sunt cei mai mari dusmani ai lor.

Dupa noua luni, puii sunt capabili sa-si caute singuri hrana si sa isi depuna stratul de grasime care ii ajuta sa supravietuiasca pe timpul iernii. Ajung la maturitate abia dupa cinci sau sase ani. Se hranesc cu krilli, pesti, moluste, sepii. In apa, inamicii lor cei mai mari sunt lupii de mare.

Pinguinul Adelie face parte din ordinul Sphenisciformes si familia Spheniscidae.

Video – Pinguinul Adelie (Pygoscelis adeliae):

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.