Podoabe din aur asiaticeIn functie de epoca si de cultura, podoabele din aur au avut, pe langa rolul decorativ, o multime de alte semnificatii, mai importante fiind cele magico-religioase, sociale, identitare (indicand apartenenta la un anumit grup), utilitare, sentimentale etc. In plan simbolic, din momentul in care a fost descoperit, aurul a fost asociat cu lumina solara, implicit cu manifestarea puterii divine, indestructibile, a energiei Yang (specifica filozofiei traditionale chineze, insemnand soarele, claritatea, caldura, Binele, complementara cu Yin – feminitatea, Luna, umbra), cu puterea cunoasterii, cu perfectiunea. Aurul s-a mai impus si ca metalul emblematic al regilor si al imparatilor. Din aur se confectionau mastile mortuare, care aveau ca scop fixarea, pentru totdeauna, a chipului idealizat al faraonilor si de a-l identifica cu stralucirea stelelor. De exemplu, masca faraonului Tutankhamon este facuta din 11 kilograme din acest metalMasca din aur a lui Tutankhamon pretios si se estimeaza ca, in mormantul sau, din Valea Regilor, s-a gasit mai mult de o tona de aur pur. Cel care a descoperit mormantul lui Tutankhamon si exceptionala comoara din interior, in 1922, este arheologul britanic Howard Carter, de aceasta imprejurare legandu-se si legenda blestemului” faraonului, care ar fi dus la moartea inexplicabila a unora dintre arheologii care au lucrat in situl respectiv. La Bangkok, in Thailanda, se afla cea mai mare statuie din aur masiv din lume, aceea a lui Buddha, de trei metri inaltime si cantarind 5,5 tone. Aceasta a fost realizata, probabil, in secolul al XIII-lea, dar faptul ca este facuta in intregime din aur a fost descoperit tarziu, in 1955, cand templul in care se afla trebuia demolat, pentru ca fusese abandonat de mai multa vreme. Statuia, care arata foarte rau, era insa extrem de grea si, neputand fi mutata, a fost abandonata o vreme sub cerul liber. Dupa o ploaie torentiala, un calugar dintr-un templu din apropiere, incercand sa vada in ce stare mai este vechea statuie abandonata, a constatat ca, intr-o parte a ei, iesise la iveala o bucata de metal stralucitor. A curatit-o, pentru ca, se pare, in timpurile vechi, pentru a fi aparata, in cine stieBuddha (cea mai mare statuie din aur) ce imprejurari vitrege ale istoriei, fusese acoperita cu un strat de ipsos, care, dat la o parte, a lasat la vedere un exceptional Budhha din aur masiv.

Dintr-o perioada anterioara prelucrarii metalelor, cele mai vechi podoabe care s-au descoperit pana in prezent sunt 41 de cochilii de scoica, perforate (prinse sub forma unui colier), care au fost gasite intr-un sit arheologic din Africa de Sud, la Blombos, datate ca avand peste 70 000 de ani. Si in spatiul european s-au gasit astfel de obiecte, celor confectionate din scoici adaugandu-li-se cele din canini de erbivore, din fildes, din coarne de cerb si din minerale diverse. In antichitate, odata cu dezvoltarea prelucrarii metalelor, aurul si cuprul au fost preferate, deoarece se prelucrau usor prin deformare si aveau si un aspect frumos. Cele mai vechi podoabe de aur din lume (anii 4 600 – 4 200 i.Hr.) au fost gasite, in 1972, in ruinele unei necropole (care cuprinde vestigiile a 280 de morminte), din Varna (in estul Bulgariei, pe malul Marii Negre). Tezaurul cuprinde peste 3000 de obiecte – bratari, coliere, centuri, sceptre, obiecte de cult, toate din aur si cantarind in jur de sase kilograme. Prezenta unor asemenea bogatii in unele dintre morminte indica faptul ca era vorba de o societate puternic ierarhizata si ca anumite persoane detineau ranguri inalte. Mai mult, felul in care sunt executate podoabele din aur este semnul ca mestesugul prelucrarii metalelor pretioase era intr-un avans considerabil, in comparatie cu alte zone ale Europei, desi si celtii erau vestiti, la vremea respectiva, pentru calitatea bijuteriilor.Bijuterii din aur

Timp de secole, orfevraria s-a dezvoltat in stransa legatura cu gustul si pretentiile claselor nobiliare, singurele care isi puteau permite luxul de a avea si de a purta podoabe din aur. In Europa, Primul Razboi Mondial a generat o schimbare importanta in privinta bijuteriilor din aur, avand in vedere ca, in imprejurarile respective, in multe tari, bijuteriile au fost donate guvernelor, pentru a face fata chetuielilor impuse de contextul istoric, podoabele din aur fiind inlocuite, in mare masura, cu altele, din metale mai ieftine sau din alte materiale. Un rol important, in acest sens, l-a avut si miscarea Art Deco, cea care a adus in atentie, in locul, aurului, bachelita, alpaca (un aliaj din cupru, zinc, nichel, cu o luminozitate asemanatoare argintului), marcasita (un mineral in diferite culori – alb, negru, galben), staniul, modelate in forme stilizate, extrem de rafinate.

Podoabele din aur au inceput sa isi recastige locul privilegiat pe care l-au avut de-a lungul timpului, abia dupa al Doilea Razboi Mondial, cand, pe langa bijuteriile realizate in spiritul diverselor traditii, a devenit tot mai evidenta preocuparea bijutierilor pentru realizarea de piese unicat sau in serii limitate. In prezent, 70% din cantitatea de aur, la nivel mondial, este utilizata pentru bijuterii, adica aproximativ 2,5 kt. Aurul pur este folosit, mai ales, in orfevraria asiatica, dar, pentru ca acesta are particularitatea de a fi foarte deformabil, nu poate servi decat la confectionarea unor bijuterii cu forme simple. Mult mai des, aurul se prelucreaza in aliaj cu argintul si cuprul (aur galben sau roz), doar cu arama (aur rosu) sau doar cu argintul (aur verde).Lingouri din aur

Inca din antichitate, aurul a servit si pentru poleirea diverselor obiecte de arta facute din lemn, piatra sau din alte metale, in special a celor de cult, fiind, cel putin la inceputuri, singurul metal care nu oxida si care dadea si o stralucire deosebita obiectelor pe care era aplicat. Aurul, fiind un metal ductil (se poate prelucra in foite foarte subtiri, de cativa micrometri), se pliaza cu usurinta pe suprafetele care trebuie poleite.

Aur pur 100% nu exista, dar Monetaria Regala Canadiana (Royal Canadian Mint), in 1979, a obtinut, pentru prima data in lume, aur de 24 de carate, cu o puritate de 99,9 %, iar in 1997, a obtinut aur cu o puritate de 99,999 %, numit aur „5-9”. Pentru a marca aceasta reusita, Monetaria canadiana a creat cea mai valoroasa moneda de aur pur din lume – piesa de un milion de dolari.

Cantitatea de aur extrasa de om, din pamant, de la inceputurile civilizatiei umane si pana astazi, este estimata la 166 kt, ceea ce ar corespunde unui volum reprezentat de un cub cu latura de 20 de metri. De asemenea, rezervele mondiale de aur, la ora actuala, au fost evaluate la circa 50 kt., o patrime aflandu-se in Australia si Africa de Sud, aceasta din urma tara fiind surclasata, din 2007, de China. In afara podoabelor din aur sau a altor obiecte cu valoare estetica, in afara utilizarii acestui metal pretios in industrie, aurul este tezaurizat in bancile centrale (nationale) din intreaga lume, adica, la momentul prezent, in jur de 27 000 de tone.Moneda Double eagle

Cea mai scumpa piesa din aur, provenind dintr-o perioada mai indepartata a istoriei, este expusa la Bruxelles – o moneda – „Double eagle” – a carei valoare initiala a fost de douazeci de dolari, in prezent fiind evaluata  de specialisti la 7,5 milioane de dolari, datorita raritatii sale. Moneda a fost batuta in perioada 1928-1933, dar nu a intrat in circulatie, din cauza interdictiei impuse de presedintele SUA, de la vremea respectiva, Franklin D. Roosevelt, care a decis tezaurizarea monedelor din aur aflate in posesia persoanelor particulare, in cauza crizei economice si financiare. Atunci, peste 400 000 de monede de aur au fost transformate in lingouri, scapand, insa, nu se stie in ce fel, mai multe monede, cateva fiind gasite, in 1952, de catre serviciile secrete americane. Moneda „Double eagle” pare sa fi avut un traseu mult mai interesant decat alte monede din aceeasi epoca, aflandu-se, o vreme, in posesia unui angajat al monetariei statului, care i-a ignorat valoarea, si care a dus-o, totusi, pentru expertizare, la Fort Knox, la Departamentul Trezoreriei SUA (U.S. Gold Depository), cu putin inainte de atacurile teroriste din 2001, dupa care statul american a aprobat expunerea ei la Bruxelles.

Tezaurul de la PietroasaFibule (Tezaurul de la Pietroasa)

In istoria romanilor, unele dintre cele mai frumoase podoabe din aur apartin Tezaurului de la Pietroasa – „Closca cu puii de aur” – descoperit in 1837, in judetul Buzau, pe teritoriul localitatii care i-a dat numele. In prezent, din cele 22 de piese care au fost gasite, mai exista doar zece, celelalte disparand in vremea in care Tezaurul s-a aflat la Moscova, unde a fost trimis (alaturi de tot ceea ce insemna tezaurul national romanesc) in 1917, din cauza Primului Razboi Mondial, si care nu a fost recuperat decat partial, in 1956, astazi autoritatile romane aratandu-se total indiferente (sau, din cine stie ce motiv, neinteresate) de recuperarea acelei parti instrainate la inceputul secolului trecut. „Closca cu puii de aur” impresioneaza nu numai prin cele 19 kilograme de aur si pietre pretioase, ci, mai ales, prin executia exceptionala a piselor decorative, datand, aproximativ, din secolul al IV-lea, si apartinand, probabil, culturii vizigotilor sau ostrogotilor, care au trecut prin Dacia si au convietuit o vreme cu populatia autohtona. Pe langa platourile si canile din aur, cele care atrag cel mai mult atentia, prin frumusetea lor, sunt fibulele in forma de vultur, impodobite cu pietre pretioase, un colan (colier) inscriptionat cu simboluri runice (alfabetul vechilor popoare germanice), in aceeasi maniera fiind realizate si bratarile superbe care au disparut fara urma. Tezaurul de la Pietroasa se afla, astazi, la Muzeul National de Istorie al Romaniei.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here